Teodorovici despre o mega-OUG cu impact economic: „Taxa pe lăcomie” pentru bănci. Preţ maxim la gaze. Majorări de salarii – TEXTUL OUG

Citeşte aici textul integral al proiectului de Ordonanţă de Urgenţă.

Potrivit ministrului, este vorba de un proiect de ordonanţă de urgenţă care cuprinde mai multe măsuri şi care va fi adoptat până la finele anului curent.

„Această ordonanţă de urgenţă cuprinde o serie de instrumente financiare pe care propunem să le înfiinţăm şi de care s-a vorbit foarte mult şi intens în spaţiul public. Sunt instrumente care vor fi foarte utile, ceea ce înseamnă o creştere a mediului de viaţă în zonele sărace din România, în special la nivelul comunităţilor locale, pentru că de foarte mulţi ani se discută foarte mult de soluţii care să fie adoptate în această direcţie. Primul instrument este Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, care va avea un buget de aproximativ 10 miliarde de euro. Este un mecanism care stabileşte două zone prioritare, fiecare cu un anumit tip de activităţi în fiecare din aceste două zone. Vă pot da un exemplu de ceea se poate finanţa: domeniul infrastructură, sănătate, dispensare, centre medicale, şcoli, grădiniţe, reţea de apă, canalizare, practic tot ceea ce este nevoie la nivelul comunităţii locale, iar diferenţierea între cele două zone de prioritate se face în principal pe motivul acela că în primul sector de activităţi sunt acele măsuri pentru care comunităţile locale trebuie să se conformeze faţă de obligaţiile asumate atunci când am devenit stat membru, în special în zona de apă, canal, deşeuri pentru care în cazul în care nu este conformare statul român poate să plătească anumite penalităţi de nerespectare a angajamentelor asumate la nivel european”, a precizat şeful de la Finanţe.

Taxa pe lăcomie

Guvernul propune ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ”taxa pe lăcomie”, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare, impactul acestei măsuri putând ajunge la trei miliarde de lei, a anunţat marţi, la Palatul Victoria, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

„Se propune ca de la 1 ianuarie 2019 să se aplice o taxă pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită taxa pe lăcomie, pentru că este cea mai bună expresie pentru ceea ce se întâmplă azi în România, care se aplică instituţiilor în cazul în care ratele ROBOR la 3 luni şi 6 luni depăşesc o anumită valoare procentuală. Taxa se stabileşte pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 şi la 6 luni, atunci când este depăşită valoarea de 1,5%. Acesta este pragul până la care nu se aplică o astfel de taxă”, a explicat Teodorovici, precizând că impactul acestei măsuri poate fi undeva la trei miliarde lei sau poate fi zero, dacă băncile decid ca ROBOR să fie până la plafonul de referinţă, de 1,5%.

• dacă ROBOR nu depăşeşte 1,5%, taxa pe lăcomie va fi 0%.
• dacă ROBOR va fi cuprins între 1,51% şi 1,7%, taxa pe lăcomie va fi de 0,2%.
• dacă ROBOR va fi cuprins între 1,71% şi 2,5%, taxa pe lăcomie va fi de 0,4%.
• dacă ROBOR va fi cuprins între 2,51% şi 3%, taxa pe lăcomie va fi de 0,6%.
• dacă ROBOR va fi cuprins între 3,01% şi 3,5%, taxa pe lăcomie va fi de 0,9%.

Teodorovici a afirmat că este pe deplin argumentat ca această taxă să fie numită „taxă pe lăcomie”, ea fiind menită să protejeze interesele cetăţenilor români, şi a subliniat că băncile preferă să cumpere titluri de stat.

„Este pe deplin argumentat dacă denumim această taxă ca taxă pe lăcomie, pentru că, dacă ne uităm la zona bancară din România şi pot da câteva elemente pentru a vedea de ce această propunere este făcută de Guvern şi este o propunere care să protejeze românul, pentru că obligaţia noastră ca şi guvernanţi este să protejăm interesele cetăţeanului din România. În România, expunerea pe titluri de stat în zona bancară este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. Deci, băncile preferă în cele mai multe cazuri să vină către stat, să cumpere titluri de stat, să-şi plaseze banii într-un mod sigur, în loc să finanţeze economia reală”, a spus şeful MFP.

El a adăugat, de asemenea, că profitul în România este unul foarte atractiv, printre cele mai mari la nivel european, iar creditele neperformante se mută de multe ori către firme din grup şi apoi sunt vândute la preţ mult mai mare decât cel plătit pentru ele.

„Ştim foarte bine nivelul creditelor neperformante, cheltuieli care sunt deductibile, în condiţiile în care vânzarea acestor credite neperformante se face de multe ori către firme din grup, care mai departe vând aceste credite neperformante către firme la un preţ, culmea, mai mare decât cel pe care ele le-au plătit pentru aceste credite neperformante. De asemenea, aud mereu că băncile sunt parteneri de încredere, loiali pentru economie. Bun, eu am să cred acest lucru doar atunci când se înţelege că ambii parteneri trebuie să câştige, adică şi cel care finanţează, adică banca, dar şi cel care primeşte finanţarea. Pe de-o parte, persoana juridică, adică firmele din România, care din păcate plătesc costuri mult mai mari faţă de alţi oameni de afaceri, faţă de alte companii din alte state, invocându-se – ori de câte ori un astfel de subiect este ridicat – riscul de ţară, şi aici am tot discutat, este greu ca cineva să-l argumenteze într-un mod şi pertinent şi credibil. De asemenea, persoana fizică, ştim foarte bine, diferenţe foarte mari între dobânda, să spun aşa, media, nu ştiu, la depozitele bancare, care sunt undeva la 2%, aproximativ, şi media împrumuturilor pe care le dau băncile, undeva la 8%. Vă daţi seama ce diferenţă este, care, la fel, reprezintă pentru bănci un profit. Nu spune nimeni că nu este legal, dar totuşi putem şi noi ca Guvern să aplicăm anumite măsuri”, a comentat Teodorovici.

Acesta a semnalat că, pe fondul creşterii ROBOR, diferenţa dintre dobânda la credite şi cea a depozitelor populaţiei este de 6,8%, fiind cea mai mare din ultimii patru ani.

„Repet, sunt foarte multe astfel de argumente care justifică o astfel de măsură şi, totuşi, să ştiţi că aceste măsuri reprezintă efectul unui comportament incorect pe diferite zone, fie energie, cum spuneam mai devreme, gaze, fie sistemul bancar, fie în alte zone, un comportament incorect faţă de economia acestei ţări. Noi încercăm, ca şi Guvern, să aplicăm fel de fel de măsuri, fel de fel de scheme de finanţare, de sprijin pentru zona economică, dar trebuie să fim doi cel puţin ca şi parteneri, adică, pe de o parte statul, pe de o parte finanţatorul, sistemul bancar şi, desigur, mediul privat, care, pe baza unui astfel de mecanism de finanţare, îşi poate desfăşura în România activităţi care să ducă la o creştere economică. Şi pot să vă mai anunţ că mai urmează şi alte măsuri la care la Ministerul de Finanţe se lucrează astăzi”, a conchis ministrul Finanţelor.

Gazele – plafon la 68 de lei pe megawatt oră

Executivul are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022, a anunţat marţi, la Palatul Victoria, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

„Stabilirea unui plafon privind preţul la gaze este altă măsură avută în vedere pentru a proteja atât consumatorii casnici cât şi mediul economic. Din păcate, comportamentul unor companii în diferite sectoare de activitate arată foarte clar un dispreţ, putem spune, faţă de ce înseamnă economia din România, un comportament desigur în baza unor legi existente, un comportament incorect faţă de ce înseamnă economia din România, unde aceste companii şi-au găsit proiecte, dezvoltă proiecte, dar care prin diferite metode, cum e cazul sectorului de gaze să spunem, aplică preţuri, sau sunt diferenţe foarte mari între ce înseamnă preţul de producţie şi preţul pe care consumatorul final îl plăteşte. Aşa că se propune o limitare de 68 lei pe Mwh pe o perioadă de trei ani, până în 28 februarie 2022, astfel încât preţul de achiziţie plătit de furnizori pentru gazele din producţia internă curentă necesare pentru acoperirea consumului clienţilor finali, şi consumatorilor casnici din industrie nu poate depăşi valoarea de 68 lei pe MWh, indiferent de vânzător”, a explicat Teodorovici.

El a subliniat că necesitatea adoptării unei astfel de măsuri a rezultat din comportamentul „incorect” aplicat de producătorii care vând gaz natural extras la un preţ de trei ori mai mare faţă de preţul de producţie.

Ministrul Finanţelor a lansat ideea plafonării preţului la gaze naturale în vara acestui an arătând că, deşi comunistă până la un punct, această măsură este necesară întrucât pe piaţa nu există concurenţă.

La momentul respectiv, în luna iulie, Finanţele propuneau plafonarea preţului de producţie internă al gazelor la 55 de lei pe MWh până la 30 iunie 2021.

„Unii spun că este o practică comunistă. Da, poate la prima vedere poate părea, pentru că încerci să intri în piaţă, aşa este, până la un punct. Vorbim de concurenţă. Care concurenţă? Sunt doi operatori care cresc unul câte unul preţurile, iar celălalt se aliniază imediat. Investiţiile asumate nu s-au realizat, dar preţul creşte fără o justificare pe fond, iar dumneavoastră suferiţi şi economia are de suferit. Iar unii se reped imediat, de parca ar fi din alta ţară, că este o practică comunistă. Eu nu am avut nicio legătură cu comunismul”, a spus Teodorovici în iulie la lansarea Cărţii Albe a IMM-urilor.

Întrebat atunci dacă există vreun studiu din care să reiasă că această măsură va avea efectul scontat, respectiv reducerea preţului final la consumatori, el a răspuns: „Evident că vor fi reduceri. Vă dau un exemplu: la consumatorii casnici se dau foarte multe subvenţii. Dacă va fi scăzut preţul, şi subvenţia va scădea. Deci vor avea de câştigat şi clienţii casnici, şi cei industriali”.

În nota de fundamentare a proiectului iniţiat în vară se arăta că proiectul are impact pozitiv prin stoparea creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, generată de poziţia dominantă a celor doi mari producători care au cotă de piaţă, fiecare de peste 46% şi împreună de 95% (Romgaz, cu o cotă de 48,88% şi OMV Petrom – 46,08% din total producţie).

Pensii şi salarii în 2019

Anul viitor urmează a se acorda creşteri salariale aşa cum prevede Legea salarizării, iar punctul de pensie urmează să fie majorat cu 15% de la 1 septembrie, a afirmat, marţi, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la Guvern.

„Această ordonanţă de urgenţă prevede o serie de măsuri care se referă în special, în primul rând la asigurarea de la 1 ianuarie 2019 a obligaţiilor, de fapt, o dovadă în plus vizavi de respectarea Legii salarizării, Legii 153, care prevede că şi în anul 2019 şi în anii care urmează până în 2022 se vor acorda creşteri în sectorul bugetar de o pătrime din diferenţa dintre salariile din 2022 şi decembrie 2018. Deci exact aşa cum spune legea salarizării aşa se vor acorda şi creşterile salariale în 2019”, a spus Eugen Teodorovici.

El a precizat că ordonanţa prevede o creştere de 15% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, de la 1.100 de lei la 1.265 de lei.

„De asemenea, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari urmează să fie menţinut la 640 de lei de la 1 ianuarie, iar de la 1 septembrie 2019 să se majoreze cu 10% astfel încât noul cuantum al indemnizaţiei sociale pentru pensionari să fie de 704 lei”, a declarat Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a afirmat că în 2019 va continua acordarea de vouchere de vacanţă deoarece fost o iniţiativă foarte bună. Voucherele se vor acorda pentru întreg sectorul bugetar la un nivel 1.450 de lei.

El a mai spus că în sectorul de educaţie salariul va creşte de la 1 septembrie 2020 cu ce era obligatoriu prin legea salarizării în 2022 şi astfel devansează măsura din 2022 în 2020. Conform ministrului Finanţelor, există un protocol semnat cu sindicatele din domeniu pentru a creşte cu 15% bugetul alocat educaţiei faţă de cel din anului anterior.

Pilonul II de pensii: comisionul de administrare scade de la 2,5% la 1%

Comisionul de administrare pentru Pilonul II de pensii va scădea de la 2,5% la 1%, iar o persoană se poate retrage de la un fond de pensii, pe bază de cerere individuală, după minimum cinci ani de participare, a anunţat marţi, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, la Palatul Victoria.

Prevederea este cuprinsă într-un proiect de ordonanţă privind măsuri fiscal – bugetare, care urmează să fie adoptat de Guvern până la sfârşitul acestui an.

„Pilonul II, ştiţi că aici s-a vorbit foarte mult despre câteva situaţii care ar trebui să fie subiecte de schimbare, în sensul că am vorbit foarte mult de o posibilă lărgire a ariei în care aceste fonduri de pensii să poată să investească. Şi se adaugă prin ordonanţă încă un domeniu, şi anume proiectele de parteneriat public-privat, deci se poate investi de către fondurile de pensii şi în această zonă, deci, mărind, practic, aria aceasta de a investi. De asemenea, comisionul de administrare, care astăzi este de 2,5%, va scădea la 1%. Şi o să vedeţi şi în textul ordonanţei şi, cum spuneam, explicaţiile fiecărui coleg în parte vor arăta foarte clar care sunt motivele, care sunt argumentele pentru o astfel de scădere, pentru că o mare parte din activitate, ştim foarte bine, Casa de Pensii o derulează şi, atunci, cred că este şi justificat ca totuşi aceste comisioane de administrare, care timp de zece ani de zile ştim foarte bine că au avut o valoare destul de mare, să se şi reducă, tocmai în beneficiul celor care sunt participanţi la Pilonul II de pensii”, a explicat şeful de la Finanţe.

De asemenea, al doilea comision, cel de 0,05% pe lună din active, se va modifica în funcţie de performanţa fondului respectiv.

Potrivit ministrului Finanţelor, o persoană se poate retrage, pe bază de cerere, dintr-un fond de pensii, însă după o perioadă de minimum cinci ani de participare la acel fond, iar activele cuvenite se transferă participantului respectiv cu un comision de retragere reprezentând 2% din aceste active.

„Un alt aspect important este acela că o persoană care participă la un fond de pensii trebuie şi este normal să poată să se retragă, dacă consideră de cuviinţă. Se poate retrage pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme de cinci ani de participare la respectivul fond, iar la momentul la care persoana respectivă se retrage înainte de deschiderea dreptului la pensie privată, activele respective se transferă, activele cuvenite se transferă participantului respectiv cu un comision de retragere reprezentând 2% din aceste active, pentru că este normal – te retragi înainte de momentul planificat iniţial – să fie şi un astfel de comision. Deci, sunt doar câteva, să spunem, elemente, care nu fac decât să spunem aşa să pună în cadru legal anumite solicitări venite şi din partea celor vizaţi în mod direct, şi anume participanţii la astfel de fonduri de pensii”, a menţionat Eugen Teodorovici.

Companiile de stat vor vira ca dividende sau vărsăminte 35% din sumele nerealizate de investiţii

Companiile la care statul este acţionar unic sau majoritar vor trebui să vireze, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, 35% din suma prevăzută pentru investiţiile care nu au fost realizate, în termen de 60 de zile de la aprobarea situaţiilor financiare aferente anului 2018, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

„Am văzut în spaţiul public o discuţie vizavi de companiile de stat, că an de an Ministerul de Finanţe sau Guvernul României ia din aceste companii, unde statul este, să spunem, acţionar, într-o anumită măsură, partea de resurse financiare, văduvind aceste companii de ceea ce ele pot cheltui pe zona de investiţii. Cu toate că am văzut de foarte multe ori că niciodată nu a fost pusă în pericol vreo investiţie pe care vreo companie avea de gând să o deruleze şi tocmai ca să determinăm companiile să facă investiţii, schimbăm abordarea şi spunem aşa: că operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară vor distribui şi vira în termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare aferente anului 2018 sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat 35% din sumele pentru investiţii care au rămas nerealizate. Cu alte cuvinte, este o măsură care, practic, determină companiile să facă investiţii. Nu vrea nimeni să ia aceste fonduri, care oricum se cuvin statului, statul fiind în aceste companii acţionar”, a spus Teodorovici.

Pe de altă parte, acesta a precizat că, pe zona de comunicaţii, se introduce un nivel minim referitor la licitaţiile privind licenţele 3G, 4G, 5G, un nivel care este raportat la un procent corelat şi cu numărul de ani pentru care se solicită acea licenţă de operare, la nivelul ANCOM.

„De asemenea, în energie şi comunicaţii se majorează taxele aferente pe ANRE şi ANCOM la 3%”, a mai spus ministrul Finanţelor, care a prezentat la Palatul Victoria un set de măsuri fiscal-bugetare şi în domeniul investiţiilor publice, pentru anul 2019, care sunt incluse într-o Ordonanţă ce urmează a fi publicată pe site-ul MFP.

Şeful de la Finanţe a subliniat că printre aceste măsuri se va regăsi şi o prevedere legată de majorarea accizelor la tutun, conform prevederilor Directivei Europene 2011/64.

„Dar, de fapt, este doar o reglare, în fine, un calcul făcut în baza acestei directive, este o solicitare expresă făcută de Comisia Europeană, prin câteva scrisori trimise de comisarul european Moscovici, deci, nu este o majorare pe care Guvernul o decide, este o recalculare conform directivei deja existente, deci nu este o majorare, să spunem, de acciză, cum probabil s-ar grăbi unii să menţioneze”, a explicat ministrul.

Facilităţi pentru angajaţii din construcţii

Sectorul contrucţiilor este declarat prioritar pentru 10 ani, taxele urmând să scadă aici de la 41,5% la 21,25%, iar contribuţia de asigurări sociale pentru angajat se va reduce cu 3,75%, a anunţat marţi, la Palatul Victoria, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

„Ştiţi foarte bine, există un protocol semnat între Guvernul României şi patronatele din sectorul de construcţii prin care în primul rând se declară acest sector ca fiind un sector prioritar pentru economia naţională. Timp de 10 ani de zile acest sector va avea o serie de facilităţi. Practic şi pe scurt se reduc taxele care sunt astăzi la 41,5% la 21,25% pentru companiile sau în fie, pentru cei care sunt în acest sector, companii, deci angajatori şi angajaţi. În aceeaşi perioadă contribuţia de asigurări sociale se reduce cu 3,75% pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate din activităţi din sectorul de construcţii”, a spus Eugen Teodorovici.

El a menţionat că prin intermediul unei ordonanţe s-a creat şi cadrul legal pentru a se stabili salariul minim pe economie la 3.000 de lei, aşa cum se prevede în protocolul menţionat anterior.

Ministrul Finanţelor a mai spus că toţi lucrătorii din acest sector rămân asiguraţi atât la Sănătate cât şi la sistemul de pensii, chiar dacă există reducerile de taxe menţionate. 

Lansarea programului gROwth pentru construcţia a 1.000 de grădiniţe

Guvernul lansează Programul gROwth „Investim în copii, investim în viitor” care presupune susţinerea financiară a investiţiilor private, în limita a 500.000 de euro, în construcţia, înfiinţarea sau amenajarea de grădiniţe olimpice cu profil sportiv.

„Un alt program foarte important este programul gROwth, adică ‘Investim în copii, investim în viitor’. Este o altă măsură din programul nostru de guvernare. Acest program presupune construcţia a minimum 1.000 de grădiniţe. Specificul acestui program este acela că o grădiniţă are o suprafaţă de aproximativ 5.000 de metri pătraţi, care are inclus un teren de sport şi vor fi ore de sport în aceste structuri de educaţie. Aceste investiţii vor fi făcute de către zona privată, iar alocările bugetare vor fi de până la 500.000 de euro”, a anunţat, marţi, la Guvern, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

Potrivit ministrului, este vorba de un proiect de ordonanţă de urgenţă care cuprinde mai multe măsuri şi care va fi adoptat până la finele anului curent.

„Această ordonanţă de urgenţă cuprinde o serie de instrumente financiare pe care propunem să le înfiinţăm şi de care s-a vorbit foarte mult şi intens în spaţiul public. Sunt instrumente care vor fi foarte utile, ceea ce înseamnă o creştere a mediului de viaţă în zonele sărace din România, în special la nivelul comunităţilor locale, pentru că de foarte mulţi ani se discută foarte mult de soluţii care să fie adoptate în această direcţie. Primul instrument este Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, care va avea un buget de aproximativ 10 miliarde de euro. Este un mecanism care stabileşte două zone prioritare, fiecare cu un anumit tip de activităţi în fiecare din aceste două zone. Vă pot da un exemplu de ceea se poate finanţa: domeniul infrastructură, sănătate, dispensare, centre medicale, şcoli, grădiniţe, reţea de apă, canalizare, practic tot ceea ce este nevoie la nivelul comunităţii locale, iar diferenţierea între cele două zone de prioritate se face în principal pe motivul acela că în primul sector de activităţi sunt acele măsuri pentru care comunităţile locale trebuie să se conformeze faţă de obligaţiile asumate atunci când am devenit stat membru, în special în zona de apă, canal, deşeuri pentru care în cazul în care nu este conformare statul român poate să plătească anumite penalităţi de nerespectare a angajamentelor asumate la nivel european”, a precizat şeful de la Finanţe.

Teodorovici a menţionat că nicio comunitate locală nu poate avea mai mult de două proiecte în acelaşi timp.

„Poţi să treci să finanţezi o prioritate din sectorul al doilea doar după ce ai parcurs practic tot ceea ce era ca şi obligaţie din prima parte de priorităţi. De asemenea, nicio comunitate locală nu poate avea mai mult de două proiecte în acelaşi timp. Este foarte important şi acesta este un lucru care să asigure o finanţare pe o arie cât mai largă la nivel local. De asemenea, se aplică acest instrument şi universităţilor care, şi ele, având şi fonduri la dispoziţia lor an de an, au avut un anumit excedent şi care cu acest instrument să putem să găsim acel spaţiu necesar pentru ca aceste structuri de învăţământ universitar să poată să-şi facă investiţiile, care să aducă o creştere a nivelului sau a calităţii actului de învăţământ în această zonă şi, desigur, un număr mai mare de studenţi atât din ţară, cât şi din afara ţării, pentru că se pune accent şi pe o strategie, să spunem, de atragere de studenţi şi din afara ţării noastre”, a explicat el.