Brânza și cașul au dobândit, anul trecut, un statut similar cu cel al produselor alimentare care nu se pot produce la nivel local, cum ar fi bananele sau citricele, și au urcat în topul alimentelor care au destabilizat cel mai mult balanța comercială cu produse alimentare, se arată într-o analiză realizată de Institutul Național de Statistică la cererea ECONOMICA.NET.
Astfel, potrivit INS, deficitul balanței comerciale cu brânză și caș a urcat la peste 172,8 milioane de euro, față de 141,7 milioane de euro cu un an în urmă (plus 21%), urmare a majorării importurilor cu 21,8%, într-o proporție similară cu creșterea exporturilor (plus 21,7%), brânza și cașul au ajuns pe poziția a treia în topul produselor alimentare în funcție de deficitul comercial, devansând produsele de brutărie, citricele și ciocolata.
Pe primele două poziții au rămas, însă, ca și în 2016, carnea de porc și cafeaua, cu deficite de 430,7 milioane de euro și respectiv 202,2 milioane de euro. În 2016, însă, diferența dintre importuri și exporturi a fost însă mai mică, de 308,2 milioane de euro în cazul cărnii de porc și de 195,9 milioane de euro în cazul cafelei. Aceasta din cauză că au crescut importurile cu 36,2% la carnea de porc, de la 357,7 milioane de euro la 487,4 milioane de euro și cu 4,2% la cafea, de la 205,6 milioane de euro la 214,4 milioane de euro, în timp ce exporturile s-au majorat la carnea de porc cu numai 14%, până la 56,7 milioane de euro, iar la cafea cu 24%, până la 12,1 milioane de euro.
Urmează ciocolata și produsele care conțin cacao, cu un deficit comercial în valoare de 172 milioane de euro, cu 3% mai mare față de anul anterior și produsele de brutărie, panificație, biscuiți cu un deficit de 164,5 milioane de euro, cu 11,8% peste nivelul raportat de INS în 2016.
Citricele și bananele, fructe care nu se produc la nivel local, sunt abia pe pozițiile șase, respectiv șapte, cu deficite comerciale de 163,7 milioane de euro și 147,8 milioane de euro. Cu un an în urmă, ocupau pozițiile patru și respectiv opt, INS raportând o scădere a deficitului în cazul citricelor de 1,6%.
Dependenți de importuri suntem și la capitolul zahăr și tomate, produse care au majorat deficitul total al balanței comerciale cu alimente cu 139,8 milioane de euro, cu 3,6% mai mult decât în 2017 și respectiv 85,6 milioane de euro, cu 18,2% peste nivelul din 2016.
Nu în ultimul rând, extractele de malț, preparatele din făină, griș, amidon au generat un deficit comercial de 72,7 milioane de euro.
România a înregistrat, anul trecut, un deficit record, de 853,9 milioane euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 53% faţă de anul 2016, când a raportat 557,4 milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Importurile au ajuns la 7,1 miliarde de euro, faţă de 6,51 de miliarde de euro.
Menționăm că topul realizat se referă la deficitele inregistrate pentru produsele alimentare.