Topul cuvintelor folosite greşit în limba română. Tu pe care nu le ştiai?

Greselile de limba romana nu se rezuma la dezacorduri, prescurtari sau inlocuirea abuziva a unor litere cu altele atunci cand ne exprimam in scris pe retele sociale sau in mesaje text pe telefon. Greselile de limba romana includ si cuvinte care nu exista in realitate intr-un dictionar roman si care au intrat pe nesimtite in vocabularul curent. Dintre acestea, cel mai des intalnite sunt expresii precum „a lua la cunostinta”, „a agrea o intelegere” sau „a astepta pe cineva la locatie”.

Desi licenta poetica ar trebui sa fie limitata la cei care folosesc frecvent un dex de rime pentru creatia artistica, cei mai multi romani par sa si-o asume si sa si-o insuseasca folosind o serie de expresii in mod gresit sau chiar inventand cuvinte care nu apar in dictionar.

Cuvintele gresite cel mai des in limba romana

1. Dilema – este un cuvant care apare des in vorbire, in mod special in forma „am o dilema”. Ceea ce multi vorbitori trec cu vederea este faptul ca, asa cum ne arata www.DexOnline.Net, dilema inseamna: „rationament cu doua premise contradictorii si contradictionale, care duc la aceleasi concluzii sau (curent) situatie cu doua iesiri, ambele defavorabile; incurcatura, alternativa”. Asadar se poate vorbi de o dilema doar atunci cand vorbitorul este pus in dificultate indiferent de decizia aleasa.

Este incorecta propozitia: Am o dilema, sa merg pe jos sau cu masina la cumparaturi.
Dar este corecta propozitia: Am o dilema, sa accept situatia sau sa ma opun si sa risc consecinte mai grave?

2. Patetic – este un alt cuvant folosit gresit. Greseala apare din confuzia creata de cuvantul englezesc „pathetic” care inseamna „jalnic”. In limba romana patetic nu este preluat din cuvantul englezesc, ci din grecescul „pathos” si inseamna „cu intensitate deosebita a sentimentelor prin care se realizeaza o puternica forta dramatica; inflacarare, insufletire, avant, entuziasm”

Este incorecta propozitia: Imi e mila de tine, esti absolut patetic.
Dar este corecta propozitia: Interpretarea a fost patetica, cu totii am ramas impresionati.

3. Fortuit – nu este un cuvant sinonim cu fortat. Intr-un dictionar al limbii romane, fortuit este definit ca „neprevazut, intamplator, inopinat sau neasteptat”.

Este incorecta propozitia: Am fost fortuit sa ii insotesc.
Dar este corecta propozitia: I-am intalnit in mod fortuit si am decis sa ii insotesc.

4. A agrea – folosim foarte des acest cuvant pentru a descrie o intelegere, de multe ori pe cale legala (a agreat contractul). In mod normal, a agrea este definit in www.DexOnline.Net ca „simpatiza (in diplomatie), a accepta un reprezentant diplomatic”.

Este incorecta propozitia: Am agreat contactul.
Dar este corecta propozitia: Il agreez, imi pare simpatic.

5. Veleitate – acesta este un cuvant folosit adesea cu sensul de valenta, din cauza apropierii sonore. Veleitate este definit in dictionar ca „dorinta, pretentie sau ambitie nejustificata”.

Este incorecta propozitia: Are veleitati de conducator.
Dar este corecta propozitia: Are veleitati de artist (in sensul ca se vede sau se doreste artist, fara a fi de fapt talentat).

6. A lua la cunostinta – una dintre cele mai des intalnite expresii folosite gresit in vorbirea curenta. Aceasta expresie nu exista in limba romana, varianta sa corecta este „a lua cunostinta”. De asemenea aceasta expresie se intalneste adesea scrisa cu doi i, „a luat la cunostiinta”. Cuvantul cunostinta este inrudit cu substantivul cunoastere si se scrie cu un singur i.

Este incorecta propozitia: Am luat la cunostinta de problema.
Dar este corecta propozitia: Am luat cunostinta de prolema.

7. Inferior sau superior folosit cu grad de comparatie – expresia mai superior sau mai inferior este una care poate pune vorbitorul intr-o lumina extrem de proasta. Superior si inferior se refera la extreme, respectiv cea mai buna sau cea mai proasta calitate spre exemplu, astfel ca nu suporta grade de comparatie. La fel este si gradul cuvantului special, ceva special este ceva unic, deci nu poate fi mai special sau mai putin special.

Este incorecta propozitia: El este mai special decat ea.
Dar este corecta propozitia: El ii este superior ei.

8. Laborios – este folosit adesea cu sensul de „productiv”. Aceasta utilizare este gresita, conform unui dictionar roman, „laborios” inseamna „care cere multa munca, care necesita incordare, efort si osteneala” si nu este sinonim cuvantului productiv. De altfel, acest cuvant se foloseste de obicei cu conotatie negativa, facand referire la o activitate care este extrem de obositoare.

Este incorecta propozitia: Sedinta s-a dovedit laborioasa, am rezolvat multe probleme pe ordinea de zi.
Dar este corecta propozitia: Munca in gradina este laborioasa.

9. Lucrativ – este un cuvant care are o problema similara cu cuvantul locatie, fiind extrem de comun si folosit aproape intotdeauna in mod gresit. Lucrativ inseamna ceva care aduce profit, este rentabil, folositor sau util si nu un spatiu care poate fi utilizat.

Este incorecta propozitia: Am gasit un spatiu lucrativ.
Dar este corecta propozitia: E vorba de o activitate lucrativa.

10. A pune presiune si a presa – a pune presiune pe cineva este o expresie care isi are in principal radacinile in comentariile sportive si este similara cu patetic in sensul ca se face o confuzie datorita similaritatii cu un cuvant englezesc, respectiv „to put pressure”. In limba romana varianta corecta este aceea de a „presa” si nu de a „pune presiune” atunci cand se vorbeste de relatiile intre doua persoane.

Este incorecta propozitia: A pus presiune pe mine pana am cedat.
Dar este corecta propozitia: M-a presat pana am cedat.

11. Facilitate – un alt cuvant care sufera de pe urma confuziei cu „omonimul” sau din limba engleza „facility”. Intr-un dictionar online roman, cuvantul facilitate este definit ca „insusire a ceea ce este facil; insusirea de a realiza, de a face ceva fara mari eforturi; cu usurinta”.

Este incorecta propozitia: Am vizitat facilitatile firmei.
Dar este corecta propozitia: Am intrebat despre facilitatile de overdraft la banca.