Ce meserii au cei mai mulţi români

Peste 980.000 de muncitori, peste 465.000 de operatori de maşini şi instalaţii şi peste 227.000 de profesori şi educatori lucrează cu forme legale şi normă întreagă în România, potrivit celor mai recente măsurători realizate de INS, respectiv ancheta asupra salariilor pe ocupaţii, din luna octombrie 2012, remisă ECONOMICA.NET.

Ca metodologie, INS a luat în calcul în realizarea acestei analize doar salariaţii cu program complet de lucru, care au muncit cel puţin 23 zile în luna octombrie 2012, care au fost plătiţi integral pentru zilele lucrate şi care muncesc în firme/organizaţii cu cel puţin patru angajaţi.

Clasamentul profesiilor celor mai mulţi români

Muncitori (calificaţi şi necalificaţi): peste 980.000.
Operatori (obţin calificarea în licee de profil, şcoli profesionale sau la locul de muncă) la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini şi echipamente: peste 465.000.
Profesori şi educatori: peste 227.000.

Vânzători, casieri, lucrători comerciali (fără casierii din bănci): peste 212.000.
Şoferi şi conducători maşini şi utilaje: peste 176.000.
Directori generali, directori executivi, directori de întreprinderi şi asimilaţi: peste 95.000.
Ingineri: peste 96.000.
Paznici: peste 85.000.
Economişti: peste 59.000.

Ce ocupaţii au cei mai mulţi români –  iată şi imaginea de ansamblu

Cei mai mulţi români lucrează cu forme legale ca muncitori, ca specialişti cu studii superioare, şi ca lucrători în comerţ şi servicii, dacă ne raportăm la analiza INS privind repartizarea salariaţilor pe grupe majore de ocupaţii.

Aproape 1 milion de români lucrează ca muncitori, peste 800.000 de români sunt specialişti în diverse domenii, în vreme ce peste 500.000 de români sunt lucrători în servicii şi comerţ, potrivit anchetei INS.

Iată cum arată structura salariaţilor din România pe grupe majore de ocupaţii, potrivit măsurătorilor INS.

Specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice (absolvenţi de studii superioare): peste 819.000.
Muncitori calificaţi şi asimilaţi: peste 548.000.
Lucrători în servicii şi comerţ: peste 521.000.
Operatori la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini şi echipamente (cu şcoală profesională sau liceu): peste 465.000.
Muncitori necalificaţi: peste 435.000.
Tehnicieni (sunt absolvenţi de liceu, învăţământ postliceal sau şcoală de maiştri): peste 332.000.

Câţi medici şi asistenţi medicali sunt în România
Medici specialişti: peste 17.000.
Medici de medicină de familie: peste 13.000.
Asistenţi medicali generalişti: peste 62.000.

Câţi profesori de liceu, universitari şi educatori lucrează în România
Profesori în învăţământul secundar: peste 117.000.
Profesori în învăţământul primar: peste 45.000.
Educatori în învăţământul preşcolar: peste 33.000.
Profesori universitari şi asimilaţi: peste 24.000.
Profesori în învăţământul profesional: peste 8.700.

Câţi români lucrează cu CM ca vânzători sau lucrători în vânzări
Vânzători în magazine: peste 124.000.
Asistenţi vânzări în magazine: peste 42.000.
Casieri şi vânzători de bilete (excluzând casierii din bănci): peste 23.000.
Lucrători în benzinării: în jur de 4.900.
Vânzători la standuri şi în pieţe: aproape 4.000.
Lucrători în vânzări neclasificaţi în grupele de ocupaţii de mai sus: peste 14.500.

Câţi muncitori calificaţi şi necalificaţi lucrează legal în România
Muncitori calificaţi şi asimilaţi: peste 548.000.
Muncitori necalificaţi: peste 435.000.

Câţi români lucrează ca şoferi cu CM
Şoferi de autoturisme şi camionete: peste 83.000.
Şoferi de autocamioane şi maşini de mare tonaj: peste 60.000.
Şoferi de autobuze şi tramvaie: peste 16.000.

Ancheta asupra salariilor pe ocupaţii din economie realizată de INS a vizat firmele private cu cel puţin patru angajaţi şi organizaţiile/structurile din sectorul bugetar (administraţie publică, învăţământ, sănătate, asistenţă socială).
Din ancheta salariilor, INS a exclus personalul MAI , SRI, M. AP.N.
INS a luat în calcul doar salariaţii cu program complet de lucru, care au lucrat cel puţin 23 zile în luna octombrie 2012 şi care au fost plătiţi integral pentru zilele lucrate.

INS a exclus din analiză salariaţii detaşaţi care lucrează în străinătate, pe cei care cumulează funcţii şi nu au funcţia de bază la firma/organizaţia inclusă în eşantion. De asemenea, INS a exclus din analiză pe cei care fac practică în firmă/organizaţie, a exclus persoanele cu contract de muncă la domiciliu, pe cei care nu au normă întreagă de lucru, dar şi persoanele angajate în perioada de probă şi stagiarii.

Ancheta asupra salariilor pe ocupaţii a fost realizată pe un eşantion de peste 22.000 întreprinderi, reprezentativ la nivelul economiei naţionale, şi pe activităţi economice. Rata de răspuns la ancheta INS a fost de 96,77%.