La 1 februarie, salariul minim brut pe ţară creşte cu 16% la 1.450 lei lunar, stabileşte HG nr. 1 din 2017.
Angajaţii încadraţi pe salariul minim primesc 140 lei în plus la leafă de la 1 februarie
De la 1 februarie, salariaţii care muncesc pe salariul minim pe economie vor primi „în mână” 1.065 lei lunar, faţă de 925 lei – în prezent. Vor beneficia de această creştere 1,54 de milioane de români plătiţi pe salariul minim brut pe ţară.
În noiembrie 2016, data pentru care avem cele mai recente date disponibile, existau 1,54 de milioane de contracte de muncă active, plătite la nivelul salariului salariul minim brut pe ţară şi 1,2 milioane de români cu venituri la nivelul salariului minim pe economie, arată Ministerul Muncii în studiul „Evaluarea efectelor economice și sociale potenţiale asociate salariului minim brut garantat în plată în România şi modificării acestuia”.
Efectele creşterii salariului minim pe economie la 1.450 lei lunar
Vestea bună este că odată cu creşterea salariului minim pe economie, cresc şi valorile indemnizaţiei minime de creşterea copilului, a stimulentului de inserţie pentru creşterea copilului, dar şi a sumei suplimentare plătite de stat părinţilor cu gemeni sau multipleţi.
Concret, de la 1 februarie, valoarea minimă a indemnizaţiei de creşterea copilului va fi la 1.233 lei lunar, faţă de 1.063 lei – în prezent.
De la 1 februarie, suma plătită suplimentar părinţilor cu gemeni sau multipleţi va fi 1.233 lei lunar, faţă de 1.063 lei – în prezent.
De la 1 februarie, valoarea stimulentului de inserţie pentru creşterea copilului va fi de 617 lei lunar, faţă de 532 lei lunar – în prezent.
Vestea proastă pentru şoferi este că de la 1 februarie creşte cuantumul amenzilor de circulaţie cu 16%, ca urmare a majorării salariului minim brut pe ţară.
Un punct-amendă reprezintă 10% din salariul minim brut pe economie. Pe cale de consecinţă, majorarea salariului minim brut pe ţară la 1.450 lei lunar de la 1 februarie conduce la creşterea valorii unui punct de amendă la 145 lei, faţă de 125 lei – în prezent.
Creşterea salariului minim pe economie va avea impact mai mare în anumite sectoare, cum ar fi industria alimentară, HORECA sau industria automotive, unde foarte mulţi salariaţi încasează salariul minim. Însă, şi cei care au în prezent salarii brute de aproximativ 1.400 de lei vor solicita majorări ale veniturilor, după ce va fi aprobat noul nivel al salariului minim pe economie, susţine Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). El arată că măsura Guvernului de a creşte salariul minim brut pe ţară la 1.450 de lei pe lună va avea impact diferenţiat în funcţie de fiecare sector economic în parte.
„Sunt sectoare economice unde impactul este redus, fiindcă salariile pleacă de la un nivel ce depăşeşte salariul minim pe economie. Vorbim despre sectorul energetic, apă, bănci, informatică etc. Dar sectoarele productive, în special cele care sunt din zona celor care utilizează intensiv forţa de muncă – acolo impactul va fi generalizat, fiindcă şi acolo unde sunt puţini angajaţi la nivelul salariului minim vor determina o împingere a masei salariale să crească. Fiindcă şi ceilaţi care sunt acum la acest nivel de salarizare vor solicita creşteri. Pe de altă parte, toată lumea recunoaşte că trebuie să ieşim din capcana celui mai mic salariu din Europa. Aceste sectoare sunt: industria alimentară, HORECA, industria automotive; sunt sectoare în care am putea asista la un impact negativ, inclusiv la desfiinţarea de locuri de muncă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cristian Pârvan.
Acesta arată că pe de altă parte, companiile nu pot majora preţurile astfel încât să includă creşterile salariale fiindcă, în principiu, cele productive au contractele încheiate cel puţin până pe trimestrul I. Ulterior, preţurile ar putea creşte, în funcţie de domeniul de activitate al companiilor, de marja de profit, de profitabilitatea autentică a sectorului etc.
„De asemenea, este important dacă firmele respective lucrează pentru piaţa internă sau la export. Depinde unde se exportă, cât se exportă, cât de mare este cererea, cu influenţa conjuncturii economice europene. Fiindcă noi, în mare parte, exportăm ceea ce ni se comandă şi nu produsele noastre proprii”, susţine secretarul general al AOAR.
De aceea, una dintre propunerile Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România este defiscalizarea orelor suplimentare. „Adică să se plătească orele suplimentare, dar statul să nu mai impozitele aceşti bani. Noi ne-am gândit la producţie, în special la exportatori care sunt presaţi de termene şi de necesitatea să presteze ore suplimentare”, explică Pârvan.
Şi preşedintele confederaţiei sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, este de acord cu creşterea de 200 de lei a salariului minim pe economie, dar atrage atenţia că Guvernul ar trebui să evite „concentrarea nejustificată a salariilor în zona minimului pe economie”.
„În opinia noastră, salariul minim ar trebui să ajungă în anul 2020 la suma de 2.100 de lei, iar pentru a nu provoca şocuri în economie creşterea ar trebui să fie graduală, cu un ritm de 200 de lei pe an. Astfel că suntem de acord cu majorarea discutată azi de Guvern, pentru că acesta este unul dintre cele trei mecanisme principale prin care creşterea economică se reflectă în veniturile populaţiei, alături de Codul Fiscal şi de Contractele Colective de Muncă. Atragem însă atenţia că ar trebui să existe o reglementare prin care să se evite concentrarea nejustificată a salariilor în zona minimului pe economie, să nu apară conflicte în rândurile salariaţilor plătiţi la acest nivel”, a declarat Bogdan Hossu, pentru Mediafax.
Efectele creşterii salariului minim pe economie asupra firmelor
Efectele creşterii salariului minim sunt evidenţiate în studiul „Evaluarea efectelor economice şi sociale potenţiale, asociate salariului minim brut garantat în plată în România şi modificării acestuia”, realizat în noiembrie anul trecut de Ministerul Muncii.
Profilul angajatului încadrat pe salariul minim brut pe ţară
Ministerul Muncii a realizat portretul angajatului plătit cu salariul minim şi a publicat aceste informaţii în studiul „Evaluarea efectelor economice și sociale potenţiale asociate salariului minim brut garantat în plată în România şi modificării acestuia”.
Profilul gospodăriilor care au în componență salariați încadrați cu salariul minim
Doar în 13,5% dintre gospodăriile din România există salariaţi remunerați la salariu minim. Mai exact, în 10,7% dintre gospodării se regăseşte un salariat la salariu minim, în timp ce doi sau mai mulţi salariați remunerați cu salariului minim se regăsesc în numai 2,8% dintre gospodării, arată studiul „Evaluarea efectelor economice și sociale potenţiale asociate salariului minim brut garantat în plată în România şi modificării acestuia”, realizat de Ministerul Muncii.
Din totalul salariaţilor retribuiți la salariu minim, aproximativ 13% aparțin unei gospodării formate din doi adulți, 12,8% sunt gospodării cu doi adulţi şi un copil, iar aproximativ 11% sunt gospodării cu trei adulți. În procente mai mici se regăsesc repartizați salariații retribuiţi la salariu minim în gospodăriile cu doi adulți și doi copii (8,9%), patru adulţi şi un copil (9,7%), respectiv în gospodăriile cu patru adulți (10%), arată studiul Ministerului Muncii.
Iată pe larg ce prevede HG nr. 1 din 2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată:
Art. 1. — Începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,73 lei/oră.
Art. 2. — (1) Stabilirea salariului de bază sub nivelul celui prevăzut la art. 1 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei, pentru fiecare contract individual de muncă în care salariul minim este stabilit sub cel menţionat în prezenta hotărâre, în măsura în care, potrivit legii, fapta nu constituie infracţiune.
(2) Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, prin inspectoratele teritoriale de muncă judeţene şi al municipiului Bucureşti, împuternicit, după caz, prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale.