10 ani de la victoria României în cazul „Delimitarea Maritimă în Marea Neagră – România vs. Ucraina”
Potrivit unui comunicat remis duminică de MAE, în Hotărârea pronunţată la 3 februarie 2009, Curtea a stabilit, cu unanimitatea voturilor judecătorilor, traseul liniei de delimitare între platoul continental şi zonele economice exclusive ale celor două state, acordând României 9.700 km pătraţi de spaţii maritime – platou continental şi zonă economică exclusivă – din Marea Neagră, adică 79,34% din suprafaţa în dispută de cca. 12.200 km pătraţi.
Recurgerea la jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie a reflectat consecvenţa României în a-şi fonda politica externă pe respectarea strictă a dreptului internaţional şi de a urmări soluţionarea disputelor pe care le-ar avea cu alte state doar prin mijloace juridice, prin excluderea abordărilor unilaterale.
Soluţionarea delimitării din Marea Neagră de către instanţa de la Haga a fost benefică pentru ambele state, favorizând abordarea agendei bilaterale într-un spirit constructiv şi contribuind la stabilitatea regională. România a fost şi rămâne un susţinător ferm al suveranităţii, integrităţii teritoriale şi unităţii Ucrainei, se mai menţionează în comunicat.
În acelaşi timp, importanţa Hotărârii în acest caz transcende relaţia bilaterală, reprezentând un model de soluţionare a unei dispute prin mijloace paşnice, în baza aplicării dreptului internaţional, pentru întreaga regiune a Mării Negre.
Hotărârea din 3 februarie 2009, care a soluţionat un diferend care a durat nu mai puţin de 42 de ani, a devenit un reper important pentru delimitările maritime ulterioare, fiind citată consistent în jurisprudenţa CIJ şi a altor instanţe internaţionale, precum şi în doctrina dreptului internaţional în materie, mai arată sursa citată.
Procedurile în cauza Delimitarea Maritimă în Marea Neagră au debutat prin transmiterea către Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga, de către Agentul României pentru CIJ, la data de 16 septembrie 2004, a cererii de iniţiere a procedurilor a părţii române.
La 15 august 2005, Agentul României a depus, la Haga, la Grefa Curţii, Memoriul României, cuprinzând fundamentarea poziţiei părţii române referitoare la delimitare. După ce la 16 mai 2006 a fost depus, la Grefa CIJ, Contra-Memoriul celeilalte părţi, la 19 decembrie 2006 a fost depusă la Grefa Curţii Replica României în această speţă, care includea contra-argumentaţia părţii române faţă de susţinerile din Contra-Memoriu, precum şi o reiterare şi consolidare a poziţiei expuse de partea română în Memoriu. Duplica celeilalte părţi a fost depusă la 5 iulie 2007.
În perioada 2-19 septembrie 2008, s-a desfăşurat, la Palatul Păcii din Haga (sediul CIJ) etapa orală a procedurilor, constând în prezentarea publică a pledoariilor celor două părţi: în perioada 2-5 septembrie – prima rundă de pledoarii ale României; în perioada 9-12 septembrie – prima rundă de pledoarii ale celeilalte părţi; în perioada 15-16 septembrie – a doua rundă de pledoarii şi concluziile României cu privire la soluţia de delimitare pe care a considerat-o echitabilă şi conformă dreptului internaţional; în perioada 18-19 septembrie – a doua rundă de pledoarii şi concluziile celeilalte părţi, conform MAE.
Curtea s-a pronunţat în şedinţă publică la data de 3 februarie 2009, Hotărârea reţinând mare parte din argumentaţia României, inclusă în cele peste 1.700 de pagini ale pledoariilor scrise şi în cele peste 400 de pagini ale pledoariilor orale.