10 trenduri care vor marca arhitectura, designul și construcțiile din România în 2025

“În arhitectură și construcții, viitorul apropiat se împarte între imperativul eficientizării proceselor și necesitatea gestionării proiectelor majore cu mulți factori imprevizibili: timpul de răspuns al autorităților, bugete, creșteri ale costurilor investițiilor, forța de muncă, modificări legislative cu impact direct și data alocării bugetelor din fonduri PNRR”, spune Elena Ștefănescu, arhitect, cofondator Studio ae.

Creșterea prețurilor din cauza inflației și a eliminării facilităților pentru construcții va fi principala provocare  a acestui an pentru toți jucătorii din piață, care vor duce la o majorare a costurilor.

„În plus, vor fi renegocieri ale contractelor în lucru și în ofertare, și implicit și posibile întârzieri pentru proiecte mai mari”, mai spune Elena Ștefănescu, arhitect, cofondator Studio ae.

Care sunt cele 10 trenduri pentru acest an

1. Arhitectura – mijlocul de creștere a calității vieții și de apropiere de natură

Cu accent pe protejarea mediului, arhitectura de azi și cea a viitorului se orientează spre construcții cu ferestre tot mai mari, unde materialele naturale precum piatra sau lemnul sunt preferate. Nu sunt uitate nici locurile care aduc un plus de relaxare, fie că e vorba de acasă, la birou sau la cumpărături.

„Mai multe case, birouri și spații de retail sunt amenajate cu grădini interioare, pereți verzi, elemente de apă și sisteme de ventilație naturală pentru a genera un mediu liniștit și cât mai sănătos, mai aerisit. Elementele care se vor pune în valoare sunt lumina naturală, peisajele, materialele ecologice, fluiditatea și flexibilitatea spațiilor”, spune Elena Ștefănescu .

2. Sustenabilitatea nu mai este opțională

Sustenabilitatea devine o parte intrinsecă a procesului de creație arhitecturală și design interior. Materialele ecologice, non-toxice, cu amprenta redusă de carbon, eficiente energetic, materiale locale, reciclabile sau reutilizabile au devenit elemente esențiale și contribuie la susținerea economiei locale. Lemnul recuperat, cărămizile și metalul reciclat își fac loc în mai multe case, reducând amprenta asupra mediului a noilor construcții.

3. Designul devine senzorial, casele devin mai zen

Designul naturii este replicat în spațiile interioare. Proprietarii de case caută mai mult decât un loc unde să locuiască, își doresc acel spațiu intim, reprezentativ care să le reflecte valorile și să le satisfacă nevoile, să-i mențină conectați la natură și să facă viața de zi cu zi mai ușoară și plăcută. Vor fi încorporate texturi, mirosuri, sunete și iluminat pentru a crea spații captivante, care să genereze starea de spirit visată.

4. Eficiența energetică intră în faza practică // nZEB & Casele pasive

Directiva actualizată privind eficiența energetică a clădirilor noi sau existente, EPBD, trebuie transpusă în legislația națională până în mai 2026. Noul EPBD va introduce prevederi în ceea ce privește montarea sistemelor fotovoltaice, standarde energetice pentru clădirile “ne-rezidențiale”, mecanisme financiare de încurajare a creditelor pentru clădirile eficiente energetic.

Case pasive – Eficiență energetică la maximum, peste standardul obligatoriu nZEB

Finalizarea șantierelor caselor pasive în acest an va fi dovada că se poate. Casele pasive consumă doar 10% din energie în comparație cu o casă obișnuită existentă și sunt tot mai populare și în România prin prisma avantajelor și calității pe termen lung pe care oferă beneficiarilor. Conceptele caselor pasive vor deveni mai arhitecturale, cu design integrat pe toate specialitățile. Vorbim despre o serie de cinci principii care privesc global o clădire: termoizolație, eliminarea punților termice, etanșeitate la aer, performanța ferestrelor, sisteme de ventilație cu recuperarea căldurii.

5. Spații multifuncționale // flexibilitate indiferent de programul de arhitectură

Proprietarii de case își doresc spații care se pot adapta rapid la mai multe utilizări, fie că este biroul de acasă, o zonă de joacă pentru copii, un spațiu de creație, hobby sau chiar de antrenament. Pereții glisanți, mobilierul reutilizat, modular și cel retractabil precum și soluțiile de depozitare ascunse, care facilitează schimbarea scopului unei camere fără o remodelare totală sunt câteva idei creative în acest sens.

De exemplu, o zonă de luat masa se poate transforma într-un spațiu de întâlniri, de discuții sau ,de ce nu, chiar un colț “instagramabil” pentru creatorii de conținut.

6. Utilizarea tehnologiei pe scară tot mai largă

Arhitecții, proiectanții, inginerii și constructorii vor căuta și adopta soluții tot mai digitale pentru management, proiectare ori vizualizare ( AI, VR, XR, AR), preluare date din sit (pentru scanări clădiri).

Proiectele majore de execuție vor include și cerințe digitale precum proiectare BIM (Building Information Modelling), utilizare de platforme de management de proiect de tip CDE (Common Data Environment) pentru proiectele mari dimensiuni.

“În domeniul urbanismului, utilizarea în proiectare a bazelor de date de tip GIS ( Geographic Information System) va fi obligatorie. Practic, în timp, după ce autoritățile vor implementa și actualiza informațiile prin bazele de date de tip GIS, fiecare cetățean poate consulta online baza de date și va obține în timp real informații despre terenul pe care intenționează să construiască, asigurând o reducere a timpilor de așteptare și o transparentizare a procesului”, mai declară cofondatorul Studio ae.

Pe măsură ce se accelerează digitalizarea se pune, paradoxal, accentul pe oameni și pe modul în care aceștia înțeleg și interacționează cu tehnologia în multiplele ei forme.

7. Adoptarea noului normativ de securitate la incendiu

De peste 10 ani de discută despre actualizarea celebrului normativ P118-99 pentru a include și noile programe de arhitectură precum: mall-uri, galerii comerciale, clădiri înalte de birouri, etc. Rolul normativului este și alinierea cu directivele europene, o parte fiind deja adoptate, de exemplu euroclasele privind evaluarea comportamentului la foc și de combustibilitate.

Va fi o perioadă de tranziție în care vor fi în paralel două variante de conformare privind prevenția împotriva incendiilor, pe de o parte pentru clădirile deja în curs de autorizare pentru care s-au obținut avizul de securitate la incendiu, iar pentru clădirile noi se va implementa noul normativ. Practic, se va lucra un timp cu două legislații în paralel.

8. Continuarea & demararea unor proiecte majore de țară

Asistăm de câțiva ani la demararea proiectelor și a șantierelor pentru lucrări majore precum: autostrăzi, metrou în Cluj-Napoca, București, rețele de termoficare, aeroporturi, infrastructură de producere și transport a energiei electrice verzi, etc. Se anunță și continuarea lucrărilor la spitale de mari dimensiuni în Craiova, Iași, Cluj.

De asemenea, Ministerul Justiței a reactivat un proiect major, Cartierul Justiției din București, zona Unirii. Au fost selectate cele opt companii internaționale de arhitectură dintre care se va alege în etapa a doua câștigătorul. Dintre firmele acestea menționăm Gensler (SUA), Skidmore Owings & Merrill (UK), Architecture Meets Engineering (Spania).

Va fi interesat de observat cât va dura PUZ-ul acestui proiect având în vedere blocajele din București și că dezvoltatorul este o instituție publică.

9. Preocuparea pentru urbanism // Reimaginarea spațiilor urbane existente

În multe orașe, accentul se îndreaptă către dezvoltări cu utilizare mixtă care îmbină spațiile rezidențiale, comerciale și recreative. O tendință interesantă este conversia proprietăților existente neutilizate, cum ar fi clădiri abandonate, parcările de birouri, în centre urbane vibrante, prietenoase cu pietonii. Aceste concepte urmăresc să creeze spații mai conectate, permeabile, durabile, cu acces ușor la transportul public, parcuri și facilități, pentru a crea comunități înfloritoare. Prin reproiectarea străzilor și a infrastructurii pentru a acorda prioritate pietonilor și bicicliștilor ne îndepărtăm de proiectele centrate pe mașini și reducem poluarea și amprenta de carbon a orașelor.

10. Valul renovării // insuflarea unei noi vieți în clădirile existente

85% dintre clădirile din Uniunea Europeană au fost construite înainte de anii 2000, iar 75% dintre ele au o eficiență energetică redusă. “Atacarea” clădirilor existente, denumită “Valul Renovării” sau “noul Bauhaus”, a început timid în România, dar deja s-au aprobat în ultimii doi ani indicatorii tehnico-economici pentru clădiri existente reprezentative: Gara de Nord din București, clădirea Teatrului Bulandra Izvor, etc.

Reutilizarea adaptivă conservă resursele și caracterul comunităților prin reutilizarea clădirilor și structurilor emblematice. În calitate de arhitecți, explorăm noi modalități de a transforma aceste spații, integrând designul modern cu arhitectura existentă pentru a echilibra nevoile de astăzi și cele viitoare, fără a sacrifica semnificația istorică sau culturală.