TAROM este de ieri, 9 iunie, condusă de Cătălin Prunariu, fiului singurului cosmonaut român, Dumitru Prunariu. Este al 13 director care ajunge în fotoliul de director în decurs de cinci ani.
Dumitru Prunariu nu este străin de TAROM. Fostul cosmonaut a fost printre primii membri ai Consiliului de Administrație al companiei în 2012, atunci când guvernul de la vremea respectivă a încercat implementarea unui management privat la compania aeriană, prin angajarea belgianului Christian Heinzmann.
Economica.net face o trecere în revistă a tuturor managerilor care au fost la conducerea companiei de stat în decurs de doar cinci ani.
Amintim mai întâi cum stau marile companii la acest capitol. Lufthansa Group este condusă de Carsten Spohr din mai 2014. Tot din 2014 este și Pieter Elbers CEO și președinte al companiei KLM, iar LOT Polish Airlines este condusă de Rafal Milczarski din 2016. Iar dacă ne uităm și la companiile low-cost, Wizz Air spre exemplu, este condusă de Josepf Varadi (nr. – care este și fondator) din 2003, iar Ryanair este condusă de Michael O’Leary din 1994.
După demiterea lui Heinzmann în martie 2016, care ocupase această funcție timp de aproape patru ani, conducerea Tarom a fost preluată de directorul fiananciar, Gabriel Stoe. Interimatul a fost asigurat până la începutul lunii august 2016, atunci când Dan Iulius Plaveti a preluat manşa companiei timp de şase luni, până la numirea lui Eugen Davidoiu.
Davidoiu a demisionat, iar locul său a fost preluat de Florin Susanu, care avea mandat pentru o lună.
În octombrie 2017, TAROM avea al patrulea director în decurs de doar un an. Ileana Daniela Dragne era numită director interimar, poziție pe care a ocupat-o puțin mai mult de o lună, după care a invocat motive personale și și-a dat demisia.
O perioadă mai lungă a avut-o la conducerea TAROM Wolff Werner-Wilhelm, care anterior acestei funcții fusese director în cadrul reţelei de dealeri BMW Automobile Bavaria. În martie 2019, Wolff a fost îndepărtat de la conducerea companiei, an în care TAROM a avut, din nou, mai mulți directori. După Wolff a urmat interimatul asigurat, din nou, de Florin Susanu, apoi de Mareşi Cărăvan și Mădălina Mezei.
După demiterea Mădălinei Mezei, Valentin Gvinda este numit director provizoriu, al cincilea director din 2019. Tot în octombrie, este numit al șaselea director dintr-un an: George Costin Barbu, care ocupă funcție până în iunie 2020.
Mihăiță Ursu preia conducere companiei, la cârma căreia rămâne un an, iar locul lui este luat de Prunariu.
TAROM nu a avut doar mai mulți directori, ci și mai mulți membri ai Consiliului de Administrație, schimbat la fiecare ministru care ajungea la conducerea Transporturilor. Economica.net a relatat de mai multe ori despre aceste schimbări, despre care puteți citi AICI și AICI.
Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, afirmă la începutul săptămânii că pentru compania TAROM există ”un plan bun”, dar punerea în aplicare a acestuia nu îl mulţumeşte. El susţine că, pentru a redeveni profitabilă, compania TAROM are nevoie de o injecţie de capital de 150-200 de milioane de euro, un ajutor de stat având nevoie de aprobarea Comisiei Europene.
„Avem un plan bun acolo, pe care l-am discutat şi cu Comisia Europeană de uniformizare a flotei, de reducere a personalului – au fost 1.700, acum sunt 1.400, au fost plecări voluntare – de un alt tip de marketing şi de reformare rutelor şi de restructurare internă. Planul e bun, execuţia nu e încă la nivelul care să mă mulţumească. Mai avem de rezolvat partea de finalizare buy back-ului pentru flota ATR, de renegociere a contractului pentru acele Boeinguri care au fost comandate. Nu e o noutate pentru nimeni, fără o injecţie de capital, TAROM la fel la Lufthansa, la fel ca Air France…În jur de 150 până la 200 de milioane de euro”, a afirmat ministrul, întrebat fiind de ce sumă are nevoie compania aeriană”, scrie News.ro.
Oficialul vede TAROM pe profit în perioada 2024-2025, la aproape 20 de ani de pierderi.
La fel ca toate companiile aeriene din lume, TAROM a fost afectată de pandemia de COVID-19 în 2020. Mai mulţi operatori, printre care şi TAROM, au cerut aprobare de la Comisia Europeană pentru ajutoare de stat pentru peroadele în care au avut de suferit pierderi. Pandemia a prins compania naţională într-o situaţie critică din punct de vedere financiar. 2020 este 13-lea an de pierderi, cu un minus de 431 de milioane de lei.
Pentru acest an, piederile estimate sunt la 230 de milioane de lei.
Pandemia de COVID-19 a prins TAROM într-o situație financiară proastă, cu 13 ani de zboruri pe pierderi. În februarie 2020, România a notificat Comisia Europeană de intenția acordării unui împrumut de salvare a TAROM în valoare de 36,7 milioane de euro, circa 176 de milioane de lei. Wizz Air a contestat la Tribunalul UE acest ajutor de stat primit de compania națională.
Comisia Europeană a mai aprobat în octombrie 2020 un ajutor de stat pentru TAROM, în valoare de 13,9 milioane de euro (94 milioane de lei), pentru despăgubirea companiei pentru pierderile cauzate în mod direct de pandemia de coronavirus și de restricțiile de călătorie impuse de România și de alte țări de destinație în perioada cuprinsă între 16 martie 2020 și 30 iunie 2020.
Iar Wizz Air a constestat acest ajutor de stat, dar și cel oferit Blue Air.