15 morţi în accidente aviatice, în 2014, în ţară. Cel mai grav bilanţ din ultimii 4 ani – retrospectivă

Doar în 2010 s-a înregistrat un numar mai mare de victime – 19 – rezultat din catastrofe aviatice dupa anul 2000.

Cele 19 persoane decedate în 2010 si-au pierdut viata dupa prabusirea a doua aeronave militare, respectiv un avion si un elicopter. Astfel, la data de 5 iulie 2010, un avion AN-2, apartinând Scolii de Aplicatie pentru Fortele Aeriene din Boboc, care executa o misiune de zbor pentru antrenamente de parasutare, s-a prabusit pe aerodromul Tuzla. La scurt timp dupa decolare, aeronava a pierdut brusc înaltime si s-a prabusit, iar în urma impactului cu solul, avionul a luat foc, 12 persoane pierzându-si viata.

De asemenea, un elicopter israelian de transport tip CH-53, care participa la exercitiul comun aerian româno-israelian Blue Sky 2010, s-a prabusit la 26 iulie 2010 în localitatea Fundata, din judetul Brasov. Potrivit specialistilor, aparatul s-a izbit frontal de un perete stâncos, probabil din cauza cetii foarte dense. La bordul aparatului de zbor se aflau sase militari israelieni si unul român, iar Ministerul Apararii a anuntat ca nu exista supravietuitori.

*** Primul accident aviatic din anul 2014 a avut loc pe 20 ianuarie, când un avion usor, de mici dimensiuni, care transporta o echipa medicala s-a prabusit între Abrud si Câmpeni, în zona Pasului Ursoaia din judetul Cluj, doua persoane pierzându-si viata.

Avionul care apartinea Agentiei Nationale de Transplant decolase de pe Aeroportul Baneasa din Bucuresti, fiind pilotat de Adrian Iovan, si se îndrepta spre Oradea, pentru prelevarea ficatului de la un donator.

Purtatorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU) Cluj, Andrei Biris, a declarat ca în jurul orei 16,30 a fost primit un apel pe numarul de urgenta 112 prin care o persoana anunta ca avionul s-a prabusit si ca erau sapte persoane la bord.

La scurt timp dupa producerea accidentului, coordonatorul Programului National de Transplant, Victor Zota, declara ca toti cei aflati în avion sunt în viata, inclusiv pilotul.

Autoritatile au anuntat ca au mobilizat mai multe autospeciale echipate corespunzator, apartinând IGSU, din judetele Alba, Cluj, Bihor si Mures, pentru a identifica locul unde s-a produs accidentul si a prelua victimele care sa fie transportate la cele mai apropiate spitale, însa echipele de salvare au întâmpinat greutati în a identifica zona.

De asemenea, imediat dupa producerea incidentului, un elicopter SMURD a decolat de la Târgu Mures cu intentia de a merge la locul unde s-a petrecut accidentul aviatic, însa din cauza cetii, elicopterul a fost nevoit sa se întoarca.

Dupa mai multe ore de la prabusirea avionului, un padurar care cunostea zona a anuntat prin 112 ca a ajuns în locul în care se afla aeronava, fiind vorba despre zona vârfului Petreasa. Ulterior, sateanul a spus ca era aproximativ ora 21,00-21,30 când a gasit avionul si pe cei sapte pasageri.

Pilotul Adrian Iovan a fost gasit încarcerat între fiarele contorsionate ale avionului, medicii sositi la fata locului declarând decesul. De asemenea, în acelasi accident si-a pierdut viata si medicul rezident Aurelia Ion.

Medicul Radu Zamfir, coordonatorul echipei de prelevare, a fost cel care a pastrat legatura cu salvatorii si care le-a acordat primul ajutor victimelor. Acesta a declarat ulterior într-o conferinta de presa ca toti cei care au fost salvati îi datoreaza viata pilotului Adrian Iovan. El a spus ca a încercat sa-l descarcereze pe pilotul Adrian Iovan, ca a sunat la 112 dupa ce s-a asigurat ca nimeni nu mai are nevoie imediata de el si ca a încercat sa o resusciteze pe rezidenta Aurelia Ion care ‘nu parea constienta’. El a mai precizat ca primul care a ajuns la fata locului a fost un padurar, dar si ca le-a trimis salvatorilor de pe telefonul mobil coordonatele locului în care se aflau.

La data de 21 ianuarie, profesorul Irinel Popescu, seful Clinicii de Chirurgie si Transplant Hepatic de la Spitalul Fundeni, spunea ca persoanele implicate în accidentul aviatic ar fi avut sanse mai mari de supravietuire daca se ajungea mai devreme la locul prabusirii.

În aceeasi zi, procurorii Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia au deschis un dosar având ca obiect accidentul aviatic din Muntii Apuseni.

O zi mai târziu, premierul Victor Ponta declara ca interventia pentru salvarea victimelor acestui accident ‘a fost un esec’ si ca în cadrul a trei institutii importante, MAI, Romatsa si STS, ‘lucrurile au functionat inacceptabil de încet’. Ulterior, premierul a spus ca va solicita un raport în CSAT care sa explice ‘esecul’ STS în a identifica locul prabusirii, dar si ca asteapta ca în urma raportului sa existe si asumari de raspundere.

Pe de alta parte, seful Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta (IGSU), colonelul Ion Burlui, a declarat ca nu îsi imputa nicio vina în cazul accidentului aviatic din Cluj, dar ca îl ‘doare sufletul’ ca incidentul s-a soldat cu victime si ca nu asteapta ca cineva sa-i ceara demisia pentru ca si-o poate depune singur.

De asemenea, la doua zile dupa accident, seful Salvamont Cluj, Gheorghe Fratila, a aratat ca membrii unitatii sale puteau sa se implice mai mult în gasirea avionului prabusit în Apuseni, desi au fost alarmati ultimii în legatura cu acest accident.

În aceeasi zi, Guvernul a facut publica o nota privind acest accident aviatic, în care se arata ca în acest caz s-a actionat atipic în raport cu procedura standard, iar institutiile implicate au avut la dispozitie date si informatii furnizate de la fata locului de persoanele ranite, neexistând un portofoliu de informatii verificate.

Mai mult, presedintele comisiei de investigatie privind accidentul, Sorin Cimpoeru, a afirmat, la data de 24 ianuarie, ca sistemul care trimite semnale de avertizare era în stare de functionare la acest avion si a doua zi dupa prabusire, când a fost decuplat.

Seful STS Cluj, Ioan Rus, preciza în data de 29 ianuarie, ca, din punctul sau de vedere, STS a respectat toate procedurile, în timp ce seful ISU Cluj, Dorin Ungur, spunea în aceeasi zi ca institutia pe care o conduce a actionat conform procedurilor legale în cazul accidentului aviatic din Apuseni, admitând însa ca putea sa faca mai mult în cazul operatiunilor de localizare si salvare.

La data de 4 februarie, dosarul privind accidentul aviatic din Muntii Apuseni a fost declinat de catre Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia catre Parchetul Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia Parchetelor Militare, iar la data de 13 februarie procurorii Parchetului Militar au dispus începerea urmaririi penale cu privire la comiterea infractiunilor de ucidere din culpa, vatamare corporala din culpa si neglijenta în serviciu. Sase zile mai târziu, anchetatorii au extins urmarirea penala pentru alte doua infractiuni, respectiv neluarea masurilor legale de securitate si sanatate în munca si nerespectarea masurilor legale de securitate si sanatate în munca.

În luna mai, procurorii au dispus refacerea expertizei medico-legale în cazul Aureliei Ion, deoarece concluziile raportului de autopsie din 10 februarie nu au fost avizate de catre Comisia de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicina Legala Cluj-Napoca.

La data de 21 noiembrie, procurorii de la Parchetul de pe lânga Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti au dispus începerea urmaririi penale cu privire la savârsirea infractiunii de abuz în serviciu, în legatura cu o plângere depusa de fostul investigator din dosarul accidentului aviatic din Muntii Apuseni, prin care acesta reclama presiuni din partea superiorilor de la Centrul de Investigatii si Analiza pentru Siguranta Aviatiei Civile.

Câteva saptamâni mai târziu, fostul ministru de Interne Radu Stroe a fost audiat la Parchetul General – Sectia Militara în dosarul accidentului aviatic din Muntii Apuseni, el declarând ca MAI si-a facut datoria ‘integral’ si ca ‘nu se putea face nimic altfel’ în situatia respectiva.

*** Cel de-al doilea accident aviatic din acest an a avut loc în data de 21 noiembrie, opt militari murind si alti doi fiind raniti în urma prabusirii elicopterului militar IAR-330 PUMA, pe raza localitatii sibiene Malâncrav. Accidentul s-a produs la ora 10,40, iar elicopterul, de la Baza 71 Aeriana de la Câmpia Turzii, se afla în misiune, urmând sa participe la un exercitiu în Poligonul Cincu.

Specialistii meteorologi declarau în aceeasi zi pentru AGERPRES ca nu cred ca elicopterul militar s-a prabusit din cauza conditiilor meteo, întrucât ‘vizibilitatea era buna’ în zona localitatii Malâncrav când a avut loc tragedia aviatica.

Cei doi militari raniti, capitan-comandorul Corneliu-Gabriel Titiana, de 47 ani, si maistrul militar cls. I Valentin Bora, de 41 ani, au fost dusi, la un spital din Bucuresti, cu o aeronava militara.

Patru zile mai târziu, procurorii militari au dispus în acest caz începerea urmaririi penale sub aspectul savârsirii infractiunilor de neluare a masurilor legale de securitate si sanatate în munca, nerespectarea masurilor legale de securitate si sanatate în munca si ucidere din culpa.

Ulterior, la data de 8 decembrie, capitan comandor Corneliu Gabriel Titiana, pilotul militar ranit în accidentul aviatic de la Sibiu, a decedat la Spitalul Clinic de Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsuri din Bucuresti, astfel ca numarul victimelor a ajuns la noua. Pilotul fusese supus unei interventii chirurgicale care a decurs bine, dar prognosticul se mentinea rezervat.

*** Cel mai recent accident aviatic a avut loc la data de 15 decembrie, un elicopter SMURD care se afla în misiune prabusindu-se în lacul Siutghiol, iar toti cei patru membri aflati la bord pierzându-si viata.

Apelul la 112 a fost facut la ora 16,05, a declarat purtatorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Dobrogea, Anca Chirita. Într-un sfert de ora de la apel a sosit la fata locului primul echipaj de salvare de la ISU cu o barca pneumatica, având însa o întârziere cauzata de defectarea motorului ambarcatiunii. Astfel, angajatii ISU au fost nevoiti sa vâsleasca pâna la locul accidentului.

La fata locului s-a deplasat si vicepremierul Gabriel Oprea, fiind însotit de o echipa de procurori militari, criminalisti si de conducerea MAI.

Martorii oculari au relatat pentru autoritati ca dupa prabusirea elicopterului, membrii echipajului reusisera sa iasa din aparatul de zbor scufundat în apa lacului, acestia plutind o perioada de timp agatati de epava aparatului. Martorii au mai spus ca cei patru membri ai elicopterului au strigat dupa ajutor din mijlocul lacului.

Prima persoana recuperata din apele lacului a fost medicul Laura Vizitiu. Aceasta a fost gasita în stop cardio-respirator, însa a raspuns manevrelor de resuscitare, fiind ulterior internata la sectia Terapie Intensiva a Spitalului Judetean de Urgenta Constanta cu un prognostic rezervat. Ulterior, aceasta a decedat.

Co-pilotul elicopterului SMURD care s-a prabusit în lacul Siutghiol, Ginel Claudiu Cracanel, a fost gasit de salvatori la o adâncime de aproximativ 6 metri, legat de scaun. Si acesta a fost supus manevrelor de resuscitare, însa fara succes.

Cea de-a treia persoana gasita de salvatori a fost pilotul elicopterului, Petre Corneliu Catuneanu, ultimul membru al echipajului, asistenta medicala Gabriela Harton fiind gasita a doua zi dimineata, în jurul orei 5,00. Si în cazul acestor doua persoane a fost declarat decesul.

Purtatorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog, a declarat în ziua urmatoare accidentului ca temperatura apei lacului Siutghiol era de 2 grade Celsius, iar în aceste conditii supravietuirea constienta a victimelor accidentului ar fi putut fi de cel mult 12 minute, iar supravietuirea generala de cel mult 20 de minute.

Potrivit oficialului MAI, aeronava nu îndeplinea conditiile tehnice pentru a opera pe mare, nefiind dotata cu pilot automat si baliza pentru semnalizare în caz de accident aviatic pe mare.

Elicopterul era în serviciu din iunie 2013, fiind achizitionat de catre Consiliul Judetean Constanta în cadrul Proiectului Transfrontalier cu finantare europeana ‘Equipment to Save Our Lives’, în cadrul Programului Operational comun România-Bulgaria 2007-2013 si era în exploatare în cadrul Inspectoratului General de Aviatie al Ministerului Afacerilor Interne din 6 noiembrie 2014 si realizase 188 ore de zbor.

Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, a anuntat, la câteva ore de la producerea accidentului, ca toate elicopterele SMURD vor ramâne la sol si vor fi verificate, pentru a se cunoaste starea lor tehnica.

La data de 16 decembrie, Parchetul Militar Bucuresti a anuntat ca deschis un dosar penal pentru cercetarea conditiilor în care s-a prabusit elicopterul SMURD, dispunând începerea urmaririi penale cu privire la infractiunile de neluarea masurilor legale de securitate si sanatate în munca si nerespectarea masurilor legale de securitate si sanatate în munca. Ulterior, procurorii au dispus extinderea urmaririi penale sub aspectul savârsirii infractiunii de ucidere din culpa, având în vedere faptul ca toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului au decedat.

De asemenea, procurorul general al României, Tiberiu Nitu, a dispus preluarea de catre Sectia Parchetelor Militare a cauzei privind accidentul aviatic de la Siutghiol.