155 de milioane de euro, aruncate pe apa Jiului. Justiţia română opreşte definitiv lucrările la hidrocentrale construite în procent de 98%

Două organizaţii de mediu au reuşit să oprească, definitiv până la acest moment, lucrările la două hidrocentrale pe râul Jiu. Începute în deceniul trecut, ele erau aproape de finalizare la momentul deciziei instanţei, iar statul român a plătit deja 155 de milioane de euro pentru construcţii pe care acum va trebui să le treacă cel mai probabil în conservare. Cele două hidrocentrale ar fi aprins lumina în 100.000 de locuinţe.
Mihai Nicuţ - joi, 11 ian. 2018, 11:21
155 de milioane de euro, aruncate pe apa Jiului. Justiţia română opreşte definitiv lucrările la hidrocentrale construite în procent de 98%

Asociaţia Bankwatch Romania şi Asociaţia Neuer Weg au câştigat, definitiv, procesul prin care au cerut anularea autorizaţiilor de construcţie pentru amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, proces început de Hidroelectrica, cel mai mare producător de electricitate din România, deţinut de statul român, încă din deceniul trecut, şi care era aproape de finalizare.

Asociaţiile de mediu au spus, în media, că râul va fi distrus, că această amenajare hidrotehnică ar fi cel mai nociv proiect de distrugere a naturii implementat în România după revoluţie şi au argumentat chiar că nu se va mai putea face rafting pe Jiu. Amintim că, după concedierile masive din mineritul subteran, Valea Jiului, oricum zonă monoindustrială, a fost supranumită Valea Plângerii şi este una dintre cele mai sărace zone din România.

Iniţial, cele două organizaţii de mediu au pierdut, la Tribunalul Bucureşti, procesul prin care cereau anularea autorizaţiilor. Ulterior, au făcut recurs, pe care l-au câştigat la Curtea de Apel Bucureşti. Instanţa a casat decizia Tribunalului şi a decis anularea autorizaţiilor de construire, iar decizia este definitivă.

Iată decizia Curţii de Apel, pronunţată la 14 decembrie, aşa cum apare pe portalul instanţelor de judecată:

„Solutia pe scurt: Admite recursul. Casează în parte sentinţa civilă nr. 4021/22.06.2017 a Tribunalului Bucureşti şi rejudecând dispune: Respinge excepţia tardivităţii invocării excepţiei de nelegalitate. Respinge excepţia de nelegalitate ca neîntemeiată. Admite acţiunea. Anulează autorizaţia de construire nr. 7/2016 emisă de Consiliul Judeţean Hunedoara şi autorizaţia de construire nr. 16/2012 emisă de Consiliul Judeţean Gorj. Menţine în rest sentinţa recurată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi 14.12.2017”.

Decizia instanţei va forţa cel mai probabil compania Hidroelectrica să conserve lucrările, în condiţiile în care obiectivul hidroegenergetic era aproape finalizat.

Importanţa proiectului şi istoria

Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Amenajarea Hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești” au fost aprobați prin HG nr. 10/2003, iar lucrările au demarat în anul 2004. Era vorba despre realizarea a două hidrocentrale mai mari (CH Bumbeşti şi CH Dumitra) şi a unei microhidrocentrale (Livezeni). Puterea instalată a turbinelor din aceste hidrocentrale este de 65 MW, iar lucrările se refereau şi la aducţiuni de apă şi lucrări de consolidare şi baraje.

În total, producţia anuală ar fi fost de 259 GWh. Energia produsă de centralele construite pe Jiu ar fi permis alimentarea cu electricitate a peste o sută de mii de gospodării, cu un consum mediu lunar de 200 kWh/lună, în condiţiile în care tot mai multe voci autorizate din sectorul energetic spun că România are deja probleme în a-şi asigura consumul de energie electrică, mai ales în perioadele de vârf de consum.

Citeşte şi:

România nu-şi mai poate asigura necesarul de electricitate în orele de vârf, dacă nu bate vântul. Importăm masiv energie electrică

În momentul în care Curtea de Apel a emis decizia prin care, de facto, se opreşte tot, hidrocentrala de la Dumitra era realizată în proporţie de 98%, iar cea de la Bumbeşti de 90% pentru construcţie şi de 70% pentru echipamente, potrivit datelor Hidroelectrica trimise la solicitarea redacţiei noastre.

Pentru realizarea acestui proiect, compania Hidroelectrica a alocat 1,017 miliarde de lei, şi a cheltuit până la acest moment 715,255 milioane lei (circa 155,50 milioane de euro), după cum ne-a mai transmis compania.

Cel mai probabil, decizia finală a instanţei (motivarea încă nu a apărut) a ţinut cont de faptul că zona a devenit între timp una protejată din punct de vedere al mediului. Însă, potrivit informaţiilor publice, defileul Jiului e devenit Parc Naţional în 2005, după momentul în care statul a decis să înceapă amenajarea hidrografică, iar locul a devenit sit Natura 2000 abia în 2007.

Sursa foto: cronicavj.ro

Te-ar mai putea interesa și
Klaus Iohannis a invitat președinții partidelor parlamentare, duminică, la Palatul Cotroceni
Klaus Iohannis a invitat președinții partidelor parlamentare, duminică, la Palatul Cotroceni
Preşedintele Klaus Iohannis a invitat, duminică, la Palatul Cotroceni preşedinţii partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări în vederea......
Producătorul european de baterii pentru EV-uri, Northvolt, mizează pe finanțări suplimentare care-i vor permite să iasă din faliment până la sfârșitul lui ianuarie
Producătorul european de baterii pentru EV-uri, Northvolt, mizează pe finanțări suplimentare care-i vor permite să iasă ...
Producătorul suedez de baterii pentru vehicule electrice Northvolt a declarat vineri că se așteaptă să primească finanțare ...
Meteorologii spun că România va suferi de secetă doar local în sudul și estul Olteniei
Meteorologii spun că România va suferi de secetă doar local în sudul și estul Olteniei
Conţinutul de apă în sol va înregistra valori scăzute doar local în sudul şi estul Olteniei, în cursul săptămânii ...
Honda și Nissan ar putea construi mașini unul în fabricile celuilalt
Honda și Nissan ar putea construi mașini unul în fabricile celuilalt
Honda și Nissan iau în considerare producția de vehicule unul în fabricile celuilalt, ca parte a planului lor de a aprofunda ...