160.000 de persoane nu au acte de identitate în România – MFE

‘O statistică a MFE spune că avem 160.000 oameni fără acte în România. Imaginaţi-vă că e grav. Aceşti oameni n-au acces la niciun fel de drept. Prin programul acesta sperăm să rezolvăm problema (Ghidul pe obiectivul specific 4.1 ‘Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate în care există populaţie aparţinând minorităţii rome’ n.r.). Există un cerc vicios care ţine captiv orice om fără acte. Dacă nu ai act de identitate nu o să ai niciodată un loc de muncă, nu o să mergi la şcoală şi generezi o problemă pe generaţii întregi. Cum se obţine asta? Trebuie să fie asistaţi să obţină acte. Copiii de exemplu dacă au trecut de vârsta de 1 an e un proces tardiv de înregistrat care costă în medie 1.000 de euro şi durează un an. Pentru un om fără acte e o avere întreagă. Aceşti bani există în proiect. Pot fi folosiţi pentru a fi asistaţi aceşti oameni să obţină certificat de naştere’, a spus Necula.

El a precizat că cea mai mare problemă în obţinerea unui buletin este lipsa unui domiciliu.

‘Pentru buletin cea mai mare problemă este lipsa unui domiciliu. Există legislaţie acum care permit oamenilor fără domiciliu să obţină un act de identitate permanent. Pentru asta cineva trebuie să asiste aceşti oameni în relaţiile cu ofiţerii care cer tot felul de acte, pun tot felul de întrebări şi oamenii nu sunt dispuşi să participe dintr-un motiv foarte simplu: o zi pierdută înseamnă a nu mânca în ziua următoare. Oamenii aceştia trăiesc din resurse marginale, din colectat plastic, fier vechi şi aşa mai departe şi nu au cum să renunţe la o zi de muncă. Lucrăm în Guvern pentru a schimba şi legislaţia în domeniu pentru că este restrictivă. Faptul că nu ai domiciliu nu înseamnă că nu eşti cetăţean român’, a mai arătat secretarul de stat.

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a deschis, luni, pe platforma MySMIS două apeluri de proiecte, în valoare de 350 milioane euro, care îşi propun reducerea sărăciei în comunităţile marginalizate.

‘Am lansat două ghiduri specifice care se referă la populaţii în situaţii de vulnerabilitate socială şi economică. Este o abordare unică pentru România, respectiv abordări integrate în care problemele multiple ale comunităţii le tratezi în acelaşi timp, de sănătate, de identitate – mă refer la actele de identitate, educaţie, locuire, infrastructură şi aşa mai departe. În Bucureşti avem zone marginale, zone în care oamenii sunt săraci şi nu din cauza lor, ci a contextului în care se află şi a ignoranţei a unor administraţii locale’, a mai afirmat Necula.

Potrivit comunicatului MFE, apelurile abordează problema sărăciei în mod integrat, prin măsuri din toate domeniile cheie pentru incluziunea socială: ocupare, educaţie, locuire, sănătate, servicii sociale şi anti-discriminare, adresate atât celor mai săraci copii, cât şi familiilor lor. Autorităţile locale, organizaţiile neguvernamentale, partenerii sociali şi societăţile comerciale care doresc să aplice au la dispoziţie două linii de finanţare separate: Obiectivul Specific 4.1. – Dezvoltare locală integrată în comunităţile marginalizate în care există populaţie aparţinând minorităţii rome şi Obiectivul Specific 4.2. – Dezvoltare locală integrată în comunităţile marginalizate (indiferent de dimensiunea populaţiei de etnie romă).

Practic, autorităţile locale şi/sau organizaţii neguvernamentale şi societăţi comerciale trebuie să identifice o comunitate marginalizată şi să propună un plan integrat de ameliorare, pe baza unei analize la faţa locului. Bugetul maxim poate fi de 6 milioane de euro.

Ministerul Fondurilor Europene va evalua proiectele depuse din perspectiva analizei la faţa locului şi a măsurilor propuse de promotorii proiectelor, grila de punctaj ‘încurajând o abordare complexă, care să răspundă mai multor nevoi ale oamenilor din comunităţile sărace’.