160 de ani de rafinare: Arpechim,una dintre cele mai mari rafinării din ţară, transformată în depozit de carburanţi

Amplasată la sud de municipiul Piteşti, rafinăria avea o capacitate nominală de circa 3,5 milioane de tone pe an, fiind iniţial proiectată ca parte a unui complex petrochimic.

Prima instalaţie a fost inaugurată în anul 1964, iar în 1971 rafinăria a fost integrată cu complexul petrochimic. Combinatul s-a extins treptat în anii următori, ajungând să aibă aproape 8.000 de angajaţi.

După 1990, rafinăria de la Piteşti a aparţinut, pe rând, de regia Autonomă a Petrolului, de Compania Română de Petrol şi de Societatea Naţională a Petrolului (SNP) Petrom, companie preluată în 2004 de austriecii de la OMV.

În anul 2006, în urma unei investiţii de peste 40 de milioane de euro, la rafinăria de la Piteşti a fost inaugurată o instalaţie care permitea obţinerea de carburanţi cu conţinut redus de sulf, în conformitate cu standardele europene. În acelaşi an, la Arpechim s-au rafinat 3,4 milioane de tone de ţiţei.

La începutul lui 2007, pe platforma Arpechim mai lucrau aproape 2.500 de salariaţi. Potrivit unui plan de externalizare a serviciilor anunţat de Petrom, numărul lor urma să se reducă la jumătate până la finalul anului.

Pe 28 mai 2007, autorizaţia de mediu a rafinăriei Arpechim a fost suspendată, ceea ce implica sistarea activităţii de producţie pentru o perioadă de până la şase luni. Reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş şi ai Comisariatului Judeţean Argeş al Gărzii Naţionale de Mediu anunţau atunci că măsura a fost luată din cauză că unele măsuri pentru reducerea impactului activităţii asupra mediului nu au fost realizate în termenul stabilit.

Pe 1 iunie, Petrom anunţa că a aprobat planul de închidere temporară a rafinăriei Arpechim şi estima că în două luni vor fi realizate lucrările minime necesare încetării efectelor deciziei de suspendare a autorizaţiei integrate de mediu.

Tot în anul 2007 s-a luat decizia concentrării activităţilor petrochimice din cadrul Arpechim într-o entitate legală separată, Petrochemicals Argeş, care să includă instalaţia de piroliză, extracţia de aromatice, polietilena de joasă densitate şi polietilena de înaltă densitate şi o serie de facilităţi logistice.

Reorganizarea activităţii de petrochimie şi informaţiile privind vânzarea noii societăţi au provocat numeroase proteste ale angajaţilor, care susţineau că le sunt periclitate locurile de muncă şi unele drepturi salariale.

În ianuarie 2010, societatea Oltchim din Râmnicu Vâlcea anunţa că a finalizat procedura de achiziţie de la OMV Petrom SA a activelor petrochimiei din cadrul Arpechim Piteşti. Noua entitate a primit numele de Divizia Petrochimică Bradu.

Pe 24 martie 2011, Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom a decis închiderea permanentă a rafinăriei Arpechim, urmând să achite salariaţilor ce vor fi disponibilizaţi, pentru plăţi compensatorii şi alte măsuri de protecţie socială, circa 10 milioane de euro.

Conform unui comunicat al companiei petroliere, decizia a fost luată din raţiuni economice, având în vedere provocările economice fundamentale – rafinărie mică, ineficientă şi fără ieşire la mare, cu un necesar ridicat de investiţii. La acel moment erau necesare investiţii de circa 100 milioane de euro pentru operarea rafinăriei, în condiţiile în care marja de rafinare nu permitea funcţionarea economică a unităţii.

Compania investigase în prealabil opţiunea vânzării, însă nu a fost identificat un cumpărător care să dispună de expertiză şi resursele financiare necesare operării în siguranţă a rafinăriei. Decizia a fost luată într-un context internaţional în care o serie de capacităţi de rafinare din Europa se închideau sau erau puse la vânzare ca urmare a unei supracapacităţi de rafinare. România se confruntă şi ea cu aceeaşi situaţie a supracapacităţii de rafinare, cu numai 40% din capacitate aflată în funcţionare.

După anunţul închiderii rafinăriei, în spaţiul public au fost lansate diverse variante de rezolvare a situaţiei. Printre acestea s-au numărat cumpărarea rafinăriei de către Oltchim sau achiziţionarea ei de către stat, în perspective revânzării ulterioare către un investitor interesat, însă niciuna nu s-a materializat.

A devenit însă o certitudine, în următoarea perioadă, disponibilizarea majorităţii celor peste 600 de salariaţi care încă mai lucrau la rafinăria Arpechim.

La începutul anului 2013, OMV Petrom anunţa că va continua activitatea de conservare a rafinăriei Arpechim până când va obţine autorizarea de demolare, în condiţiile în care nu va exista niciun cumpărător. După câteva luni, directorul general executiv al companiei, Mariana Gheorghe, declara că o parte din instalaţiile de la Arpechim vor fi operate în continuare ca depozit.

La începutul anului 2015, OMV Petrom a transmis Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş o notificare privind intenţia de a demola unele instalaţii de la Arpechim. OMV Petrom a precizat ulterior că are intenţia de a transforma rafinăria de la Piteşti într-un depozit pentru activitatea de downstream.

La începutul acestui an, în februarie 2016, Mariana Gheorghe, întrebată dacă Petrom are de gând de repornească unitatea, a arătat că acest lucru nu s-ar justifica, întrucât există încă o supracapacitate pe piaţă de rafinare. „Ne aşteptăm în continuare la închideri de rafinării, din cauza supracapacităţilor de procesare de pe piaţă. Nu există intenţia de a reporni Arpechim în această situaţie. O parte din această rafinărie este utilizată pentru depozitarea carburanţilor şi a ţiţeiului”, a adăugat oficialul Petrom