Raportul Structura depozitelor atrase şi a creditelor acordate pe tipuri de sectoare instituţionale prezentat de BNR pentru luna februarie indică un total de aproximativ 60 de miliarde de euro credite şi un total al depozitelor de peste 100 de miliarde de euro. Interesant este faptul că, un infografic prezentat de BNR arată că cea mai mare pondere în totalul creditelor acordate pe sectoare instituţionalizate îl reprezintă creditele populaţiei, cu 39,9%, urmate de cele ale companiilor, cu o pondere de 35,8% în total. Ca o observaţie, dacă la populaţie ponderea depozitelor este mai mare dect cea a creditelor la companii este invers, ponderea creditelor deţinute de acestea este mai mare decât cea a depozitelor.
Un alt fapt interesat în acest infografic este dat de ponderea creditelor nerezidenţilor în cele circa 60 de miliarde de euro credite care este de aproximativ 19%, adică undeva la 12 miliarde de euro, în timp ce ponderea depozitelor nerezidenţilor este de 15,1%. Dacă în cazul depozitelor nerezidenţilor ştim că este vorba de banii plasaţi de investitorii străini instituţionali sau nu, la instituţiile financiare monetare din România, de multe ori pentru plasamente în titluri de stat sau alte bonduri, în cazul creditelor pentru nerezidenţi lucrurile se complică puţin. Lămuririle privind termenul de credite nerezidenţi vine chiar de la banca centrală: „Poziţia “credite acordate nerezidenţilor”, potrivit Regulamentului nr. 4/2014, include şi depozitele plasate la instituţiile financiare monetare nerezidente (bănci centrale, instituţii de credit). În cadrul acestei poziţii, cea mai mare parte este reprezentată de acele active externe ale BNR plasate la instituţii financiare monetare nerezidente sub forma de depozite plasate/credite acordate”, de unde înţelegem că este vorba de bani ai BNR păstraţi în depozite din străinătate. Cei 18,9% credite nerezidenţi sunt trecuţi în raportul BNR ca 53,44 miliarde de lei, aproximativ 11,7 miliarde de euro.
În mod normal, aceste credite intră la administrarea rezervei valutare. La 1 februarie 2017, rezerva BNR era de 34 de miliarde de euro. Din aceasta doar putin peste 50% este investită în străinătate, circa 17-20 de miliarde de euro. Inadvertenţa dintre cifre te face să te întrebi din ce este constituită însă rezerva valutară şi câţi din aceşti bani sunt într-adevăr ai băncii centrale. Astfel, rezerva valutară este de constituită din fondurile proprii ale BNR, inclusiv profit, dacă există, o parte din banii statului şi rezervele minime obligatorii (RMO) constituite de bănci la BNR pentru creditele în lei şi în valută acordate sectorului nefinanciar. Rezerva de aur este tratată separat. Dacă analizăm totalul creditului în lei şi în valută acordat de băncile comerciale atât în lei cât şi în valută vom constata că RMO se situează undeva la 9-10 miliarde de euro. dacă mai luăm în calcul şi transformările din lei în valută şi celelalte elemente care intră în calculul RMO s-ar putea să ajungem undeva la 10-11 miliarde de euro, valoare care coincide cu cea a plasamentelor BNR în străinătate.
În aceste condiţii, din cele 34 de miliarde de euro cât era rezerva valutară la 1 februarie, banii băncilor ajung să reprezinte 30%, iar valoarea netă a rezervei ar fi de 22-23 de miliarde de euro. Reducerea RMO ar conduce clar la o diminuare destul de puternică a rezervei valutare.