200 de mari mori sunt închise, din cauza imposibilităţii de accesare a pieţei. România „a uitat să mai facă diplomaţie agroalimentară” – Pro Agro
„Ce lipseşte fermierilor – şi nu doar fermierilor – este accesul la piaţă şi accesul la finanţare. Băncile nu au apetenţă să finanţeze business-ul pe mai mult de 4 – 5 ani. O investiţie în procesare, prelucrare, nu se amortizează în 2, 3, 5, 7 ani, ci mult mai mult, pentru că piaţa, deşi aceste două chestiuni sunt interconectate, oferă marje de profit mai mari decât îţi impun contractele cu retailul. Şi aici vorbesc în cunoştinţă de cauză, pentru că 80 – 85% din ceea ce înseamnă retailer din România este deţinut de multinaţionale. Sunt companii cu putere mare de negociere, cu putere mare de influenţare a factorului politic. Azi, România nu are o viaţă sănătoasă dacă vorbim în general de piaţă. Dacă începem cu vegetalul, care este prima verigă de pe lanţ, acesta este tributar multinaţionalelor de trading cereale şi nu are alternativă. Avem în România 200 de mari mori închise pentru că nu mai au posibilitatea de a accesa piaţa, pentru că este atât de agresivă această dezvoltare pe retail şi controlul capacităţilor de materie procesată care intră în piaţa aceasta de retail. Faptul că azi retailul, sub branduri proprii, aduce şi ambalează aceste produse pe care noi le-am putea obţine aici este clar că nu putem concura cu propriul brand al supermarketului”, a afirmat Arion, scrie Agerpres.
Acesta a adăugat că investitorii naţionali nu beneficiază de posibilitatea finanţării de pe pieţele externe, concluzia fiind că România „a uitat să mai facă diplomaţie agroalimentară”.
„O altă piaţă pe care am putea-o deschide şi nu avem acces la ea este piaţa externă. Fermierii, investitorii naţionali nu beneficiază de această posibilitatea de a se finanţa, şi anume exportul de produse finite. Sunt ţări din Uniunea Europeană care, deşi sunt mari producătoare de anumite cereale, importă pentru a procesa, adică îşi procesează propria recoltă şi mai şi importă ca să facă export de produse primite. România nu-şi poate asigura nici măcar consumul propriu, pentru că a devenit captivă unor piese pe care nu vreau să le numesc într-un alt mod. România a uitat, azi, să facă diplomaţie agroalimentară. Ultimii miniştri din agricultură sau miniştri de externe au uitat de ataşatul comercial sau de ataşatul agricol. Însuşi preşedintele unei ţări pleacă într-o delegaţie cu agenţii economici, exportatori din ţara respectivă. O să vedeţi, preşedintele Franţei sau prim ministrul Spaniei sau prim ministrul Marii Britanii sau cancelarul Germaniei care pleacă în delegaţii oficiale cu un alai de avioane după potenţiali exportatori. Exact aşa şi-a creat Olanda acest lanţ trofic alimentar de a ajuns să aibă venituri pe hectar, de la producţie vegetală, zootehnie, produse procesate, undeva între 10 şi 14.000 euro, în timp ce România are o medie între 200 şi 400 euro”, a exemplificat şeful Pro Agro.
În ceea ce priveşte problema pestei porcine africane, Arion a menţionat că, la ora actuală, Autoritatea Naţională Sanitară-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) s-a transformat „într-o entitate contabilă”.
„Avem o autoritate în România, ANSVSA, cu peste 5.000 de angajaţi, care s-a transformat într-o entitate contabilă, în loc de o autoritate, fapt pentru care azi s-au limitat doar la a număra porcii eutanasiaţi şi plăţile făcute către fermieri… Este o autoritate în subordinea Secretariatului General al Guvernului şi are acces la orice pârghie legislativă în a implementa legile. Au trecut trei ani în Parlament de când s-a discutat primul draft al Legii 122/2023. Fiind o urgenţă naţională, trebuia implementată în primele trei luni. Spania are pestă porcină africană de foarte mulţi ani şi o ţine sub control. Germania, când a văzut că nu mai poate să exporte carne de porc din cauza pestei porcine africane, a pus piciorul în prag şi imediat a intervenit în unele situaţii-limită, chiar cu armata statului german. Or, România se chinuie. Principalii doi vectori de răspândire a acestui virus sunt omul şi porcul mistreţ. Nu am luat atitudine nici pe partea de vânătoare, nici pe partea umană, unde azi noi avem cele mai multe mijloace de transport a animalelor, înregistrate la ANSVSA, care nu aparţin unei ferme. Există această mare bulă de transport care s-a creat în jurul fermelor de animale, fie din gospodăria populaţiei, fie din fermele comerciale care răspândesc acest virus sau există posibilitatea să răspândească. Şi cine credeţi că autorizează? Chiar ANSVSA, prin DSV-uri”, a punctat Ionel Arion.
Publicaţia Ziarul Financiar a organizat, luni, o nouă ediţie Agriculture Summit 2023, cu tema „Creşterea valorii adăugate în agricultură, o misiune pentru Guvern şi pentru fermierii români. De ce să rămânem săraci când putem fi bogaţi?”.