2012 în Educaţie – anul schimbărilor de miniştri; clasa zero şi Bacalaureatul profesional

Măsura introducerii clasei pregătitoare în învăţământul primar a intrat în vigoare începând cu anul şcolar 2012-2013.

Din ianuarie şi până în septembrie, dezbaterile pe acest subiect au fost intense.

Până la sfârşitul lunii februarie s-au făcut un recensământ al copiilor care urmau să intre la clasa pregătitoare, precum şi evaluarea lor psihosomatică. Mii de apeluri erau înregistrate la TelVerde privind clasa pregătitoare instituit de Ministerul Educaţiei. Pe forumurile de pe internet erau sute de mesaje ale părinţilor care fie erau nemulţumiţi de noul sistem, fie nu înţelegeau implementarea acestuia.

Înscrierea copiilor la clasa zero i-a determinat pe mulţi părinţi să îşi facă mutaţii în alte zone, pentru ca să poată să-şi dea copilul la şcoala pe care şi-o doreau. În acest timp, autorităţile dădeau asigurări că vor fi luate toate măsurile pentru ca aceşti copii să fie integraţi în sistemul şcolar. Aceşti copii aveau nevoie însă de clase special organizate pentru ei, o programă adaptată vârstei şi mobilier pe măsură. S-au organizat în toată această perioadă şi dezbateri publice pe marginea trecerii clasei pregătitoare în sistemul şcolar, partidele din Opoziţie de la acea vreme criticând măsura instituită de ministrul Educaţiei.

La sfârşitul lunii februarie, la Bucureşti, mai multe asociaţii de părinţi au acţionat în judecată ministerul pentru metodologia privind înscrierea în clasele I şi pregătitoare. Se cerea suspendarea şi anularea ordinului ministrului Educaţiei privind înscrierea în clasa pregătitoare şi în clasa I. Sindicaliştii din Educaţie i-au cerut ministrului amânarea introducerii clasei pregătitoare la şcoala generală, în condiţiile în care, în baza unui sondaj, trei sferturi dintre părinţi nu erau de acord cu această măsură.

Abia pe 29 februarie, Ministerul Educaţiei publica pe site-ul propriu pachetul curricular destinat clasei pregătitoare, conţinând programele şcolare, precum şi planul-cadru aferent primelor clase ale învăţământului primar.

Părinţii au pierdut în acest an „lupta” cu clasa pregătitoare. Multe dintre procesele puse pe rol nu le-au dat câştig de cauză acestora, iar înscrierile în clasa zero aveau să înceapă în martie. Însă, nici procesul de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare nu a fost lipsit de incidente. În prima zi de înscrieri, aplicaţia MECTS s-a blocat, ministrul Educaţiei de la acea vreme, Cătălin Baba, anunţând că va fi declanşată o anchetă internă privind întreruperea procedurii şi că au fost luate măsuri pentru a nu mai exista probleme.

Pe 17 septembrie, peste 128.000 de copii au început clasa pregătitoare şi aproximativ 171.000 clasa I, intrând în anul şcolar 2012-2013. Dintre cei peste 128.000 de elevi din clasa pregătitoare, peste 10.000 sunt numai în Capitală.

Şi premierul Victor Ponta a criticat, încă din septembrie, trecerea clasei pregătitoare de la grădiniţă la şcoală. Pe 19 septembrie, şeful Executivului chiar i-a cerut ministrului Educaţiei de la acea vreme, Ecaterina Andronescu, ca, începând cu anul viitor, să readucă la grădiniţă clasa pregătitoare.

„Eu în continuare susţin că harababura şi dezastrul generat de domnul ministru Funeriu cu clasa pregătitoare reprezintă o prostie şi vă susţin pentru a repune lucrurile în ordinea lor normală: clasa pregătitoare la grădiniţă. La cinci ani şi jumătate îl trezeşti (pe copil – n.r.) la şapte dimineaţa, îl ţii opt ore. (…) Dumneavoastră trebuie să pregătiţi pentru anul viitor un mod de şcolarizare care să aibă grijă de copii şi de părinţi”, afirma Ponta.

De altfel, în noiembrie, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, preciza, pentru AGERPRES, că vrea să se realizeze un sondaj în rândul părinţilor în care aceştia să spună unde doresc clasa pregătitoare – la şcoală sau la grădiniţă. Ministrul afirma că, după primul semestru al anului şcolar actual, se vor face toate evaluările pentru a se lua o decizie foarte bine argumentată în ceea ce priveşte locul clasei pregătitoare.

***
Discuţii aprinse în acest an au fost şi pe marginea introducerii Bacalaureatului profesional.

Pentru prima dată în România, pe 4 septembrie, senatorii din Comisia de educaţie discutau propunerea MECTS privind introducerea Bacalaureatului profesional, care ar permite angajarea absolvenţilor de liceu pe piaţa muncii după finalizarea studiilor liceale, dar care în schimb nu va permite înscrierea la facultate.

„Doi ani, Bacalaureatul nu ne-a adus decât rezultate slabe. Sunt foarte mulţi absolvenţi de liceu care nu au finalizat acest ciclu de învăţământ. Pentru cei care merg pe piaţa muncii, am decis să gândim o formulă prin care să finalizeze liceul şi să se angajeze. Să îi adăugăm Bacalaureatului o componentă care nu dă drept de acces în învăţământul superior, dar dă drept de angajare pe piaţa muncii. Angajatorii sunt reticenţi să îi angajeze pe cei care termină liceul, dar nu au luat bacalaureatul, mulţi absolvenţi sunt şomeri”, afirma, la acea vreme, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

Ea preciza că Bacalaureatul profesional va rămâne la opţiunea elevului şi a părinţilor.

Fostul ministru al Educaţiei, consilierul prezidenţial Daniel Funeriu, a criticat varianta Bacalaureatului profesional. „Este o măsură total greşită, un fel de’bac cu buletinul’. Bacalaureatul trebuie să fie trecut de cei care învaţă. Actualul Guvern vrea să dea bacalaureatul şi celor care nu îl merită. I-a întrebat cineva pe cei peste 100.000 de elevi care au luat Bac-ul dacă li se pare normal aşa ceva? Cred că este pentru a lua voturile celor picaţi la Bac. Oamenii aceştia chiar nu înţeleg nimic. Sper ca plenul Senatului să nu voteze aşa ceva”, declara, pe 5 septembrie, pentru AGERPRES, Funeriu.

Pe 17 septembrie însă, cu 73 de voturi „pentru”, 15 „împotrivă” şi o abţinere, Senatul aproba proiectul de lege privind organizarea şi desfăşurarea examenului de Bacalaureat profesional.

Cu toate acestea, în 9 octombrie, preşedintele Traian Băsescu trimitea la reexaminare Parlamentului această lege care ajunsese la promulgare. A doua zi, în şedinţa de Guvern, premierul îi cerea ministrului Ecaterina Andronescu să susţină în Legislativ adoptarea legii cu privire la bacalaureatul profesional şi să găsească „soluţia corectă” în acest sens. „Doamnă ministru Andronescu, chiar dacă preşedintele, din când în când, îşi mai doreşte să fie prim-ministru şi nu îi place cum e cu Bac-ul, vă rog să mergeţi în Parlament să susţineţi adoptarea legii, pentru a găsi soluţia corectă”, spunea Ponta.

Câteva zile mai târziu, în 15 octombrie, Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor a decis menţinerea Bacalaureatului profesional prin respingerea cererii de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu privind OUG 73/2010 pentru modificarea Legii învăţământului.

***

Anul 2012 a adus la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nu mai puţin de şase miniştri. Daniel Funeriu, Cătălin Baba, Ioan Mang, Liviu Pop (interimar), Ecaterina Andronescu aveau să deţină portofoliul Educaţiei în 2012.

După alegerile parlamentare din 9 decembrie şi desemnarea lui Victor Ponta ca prim-ministru, MECTS este regândit într-o altă structură: Ministerul Educaţiei Naţionale, preluat de la 21 decembrie de Remus Pricopie, Ministerul Sportului şi Tineretului – condus de Nicolae Bănicioiu, în Cabinet existând şi un ministru delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică – Mihnea Cosmin Costoiu.

2012 a început, la Educaţie, sub conducerea democrat-liberalului Daniel Funeriu, criticat în dese rânduri de Opoziţie, de sindicate pentru măsurile impuse în mandatul său.

După depunerea mandatului de către Guvernul Boc şi preluarea Executivului de către premierul Mihai-Răzvan Ungureanu, la conducerea MECTS a fost desemnat tot un democrat-liberal – Cătălin Baba -, al cărui mandat, ca de altfel al întregului Cabinet, a fost de doar 78 de zile. Guvernul Ungureanu a fost demis printr-o moţiune de cenzură, iar prin schimbarea noii majorităţi parlamentare, premierul desemnat, social-democratul Victor Ponta, o propunea, pe 2 mai, la conducerea Educaţiei pe Corina Dumitrescu, rector al Universităţii „Dimitrie Cantemir” din Capitală. La doar două zile însă de la această nominalizare, Consiliul Superior al Magistraturii anunţa începerea de verificări în vederea stabilirii condiţiilor în care, pe site-ul său oficial, a fost postat CV-ul „cu vădite erori materiale” al prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, membru al CSM din partea societăţii civile. În data de 4 mai, la Educaţie era propus un alt ministru – şeful Departamentului de resort al PSD, senatorul Ioan Mang.

Pe 8 mai, acesta prelua portofoliul Educaţiei, însă a doua zi Partidul Democrat Liberal îi cerea demisia, acuzându-l de un plagiat comis în 2003 prin preluarea aproape integrală a unui articol ştiinţific aparţinând unor autori japonezi pe care l-ar fi publicat în cadrul unui seminar. La data de 15 mai, Mang a demisionat şi el, interimatul fiind asigurat de ministrul delegat pentru dialog social Liviu Pop.

La expirarea interimatului, în funcţia de ministru al Educaţiei era numită Ecaterina Andronescu.

***
La capitolul Educaţie, programul de guvernare al Cabinetului Ponta îşi propune creşterea performanţei sistemului românesc de învăţământ, asigurarea politicilor de echitate socială, asigurarea deprinderilor şi competenţelor care să permită dezvoltarea personală, intelectuală şi profesională din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii, dar şi deschiderea sistemului de educaţie, formare profesională şi cercetare către societate, către mediul social, economic şi cultural.

De asemenea, programul prevede introducerea unor măsuri de stabilizare a cadrelor didactice tinere în universităţile româneşti, stoparea procesului de pensionare accelerată şi abuzivă a personalităţilor academice şi întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare a sistemului şi de planificare strategică, pe baza datelor statistice naţionale şi internaţionale.

Se are în vedere, totodată, realizarea a 50.000 de noi locuri în grădiniţe şi creşe până în anul 2016, revigorarea şi extinderea cursului de limbă, cultură şi civilizaţie românească în Europa (în Italia, Spania, Franţa, Portugalia şi Cipru şi în perspectivă în cât mai multe state membre) pentru elevii de cetăţenie română care învaţă în şcolile publice din statele menţionate, introducerea manualelor electronice, refacerea taberelor pentru elevi şi studenţi, generalizarea programului ‘Şcoala de după şcoală’ în parteneriat cu autorităţile locale, părinţi, agenţi economici.