2012 în Grecia – al cincilea an de recesiune şi al treilea de austeritate

Economica.net
27 12. 2012
grecia_steag_sxc_22602500

Aşa-numitul „pachet de salvare” şi, ulterior, acordul privind implicarea Sectorului Privat în prescrierea a peste 100 miliarde euro din datoriile Greciei nu au putut pune capăt îndoielilor privind viitorul ţării. În lipsa aplicării unor reforme structurale realiste, fără compromisuri, dar şi a unui program coerent de creştere economică, devenea limpede că alte căi de salvare, în afara acestora, nu există.

Primele luni ale anului au fost marcate de negocierile privind programul de măsuri impus în schimbul noului plan de asistenţă financiară. În acest context, determinat de consecinţele crizei economice, politice şi sociale, grecii s-au prezentat la urne în prima duminică a lunii mai – în opinia analiştilor – pentru cele mai critice alegeri de la căderea juntei militare (1974).

Rezultatele scrutinului au transmis mesajul clar al alegătorilor: schimbarea politicilor eşuate, socialiştii din PASOK şi conservatorii Noii Democraţii, principalele două formaţiuni pe scena politică a ţării timp de aproape patru decenii, fiind părăsiţi de o mare parte a electoratului tradiţional. De nemulţumirea populaţiei a profitat Coaliţia Stângii Radicale (SYRIZA) – condusă de Alexis Tsipras, cel mai tânăr lider politic grec (38 ani) – care s-a situat pe locul al doilea, cu 16,7%. Surpriza de proporţii: partidul extremist Zori Aurii, care a urcat de la 0,29% la aproape 7% (în numai doi ani), asigurându-şi astfel pentru prima oară intrarea în parlament.

La nivel european, îngrijorarea că noul executiv de la Atena nu şi-ar mai fi respectat, în aceste condiţii, angajamentele asumate în faţa Troicii FMI- CE -BCE a ţinut, la mijlocul anului, prima pagină în presa internaţională. Să ne amintim câte speculaţii au fost făcute referitor la intrarea în incapacitate de plată şi ieşirea din zona euro a Greciei – evoluţii care ar fi avut, cu siguranţă, consecinţe majore pentru întreaga Europă, scrie RFI Romania

Formaţiunile care ar fi garantat continuarea politicilor de austeritate şi eliminarea unui asemenea pericol, Noua Democraţie (18,8%) şi PASOK (13,1% – un declin uimitor, comparativ cu victoria din 2009, când înregistraseră 44% din voturi), nu au reuşit să ocupe decât 149 din totalul de 300 locuri parlamentare, insuficiente pentru crearea guvernului.

În lipsa voinţei partidelor de a forma o coaliţie, ceea ce a condus la eşecul repetat al negocierilor politice, preşedintele Karolos Papoulias a încredinţat prerogative administrative, până la noile alegeri stabilite pentru 17 iunie, unui guvern interimar condus de preşedintele Consiliului de Stat, judecătorul Panayotis Pikramenos. Acesta a vizat, la începutul lunii iunie, infuzia de 18 miliarde de euro destinată principalelor patru bănci elene din rezerva de salvare a Fondului European de Stabilitate Financiară. Măsura a fost una compensatorie, menită să amelioreze temporar criza instituţiilor bancare greceşti, lovite de pierderile uriaşe impuse în cadrul acordului de prescriere a datoriilor ţării şi de retragerile masive ale deponenţilor, pe fondul incertitudinii politice dinaintea alegerilor.

În cel de al doilea tur de scrutin, optând totuşi pentru stabilitate, grecii au acordat din nou o victorie la limită conservatorilor (29,7%), secondaţi îndeaproape de SYRIZA (26,9%). Socialiştii, conduşi de fostul ministru de finanţe Evangelos Venizelos, s-au clasat pe un îndepărtat loc al treilea, cu numai 12,3% – cel mai mic scor înregistrat în istoria formaţiunii. Alegătorii au sancţionat astfel politicile de austeritate, numele lui Venizelos legându-se (şi) de majorarea impozitelor pe venit & proprietăţi, de impunerea de taxe inclusiv pentru contribuabilii cu venituri reduse.

Fără prea multe opţiuni, noul premier (61 ani, economist de profesie) s-a văzut forţat să formeze coaliţia cu rivalii săi ideologici, socialiştii din PASOK şi Stânga Democrată, clasată abia pe locul al 6-lea în a doua rundă de alegeri. Coabitarea politică nu avea să fie însă cea mai dificilă problemă pentru Andonis Samaras. La scurt timp după formarea cabinetului, Troica a avertizat noul guvern că trebuie să aplice reforme şi reduceri suplimentare de cheltuieli, în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro, în caz contrar fondurile destinate Greciei ar fi urmat să fie sistate.