2014, anul negocierii: România va avea noi redevenţe. Cu cât ar putea fi taxate Petrom şi Romgaz

La finalul anului 2014 expiră perioada în care se aplică sistemul redevenţei procentuale fixe pe care Petrom trebuie să o plătească statului român şi al cărui nivel a fost fixat în 2004, la privatizarea companiei cu grupul petrolier OMV, şi care a trebuit menţinut timp de 10 ani, potrivit contractului.

În prezent, Petrom plăteşte redevenţe cuprinse între 3,5 % şi 13,5 % din valoarea producţiei fiecărui zăcământ, în funcţie de puterea sa. Sistemul se aplică atât pentru producţia de ţiţei, cât şi pentru producţia de gaze naturale. Acest sistem va fi schimbat în anul care vine. Statul este, evident, interesat, să crească nivelul acestor redevenţe, iar Petrom să obţină o creştere cât mai mica.

De reţinut că majorarea redevenţelor se va aplica la toate companiile care se ocupă de extracţia petrolului şi gazelor din România, deci se va aplica atât la Petrom cât şi la Romgaz.

Cât câştigă acum statul roman din aceste redevenţe? Redevenţa medie colectată de statul român pentru producţia de ţiţei şi gaze din România este de circa 7%, potrivit datelor prezentate de oficialii din industrie. Potrivit unor calcule prezentate de Ziarul Financiar, volumul total al redevenţelor este circa un miliard de lei, adică 230 de milioane de euro, cifră valabilă pentru anul 2012.

Cât va fi noua redevenţă pe care vor s-o impună autorităţile companiilor petroliere? Şi mai ales care va fi noul sistem? Oficial, nimeni nu spune nimic, se pune, de fiecare parte, doar că au început negocierile.

Totuşi, un raport al austriecilor de la Erste Group Research conţine nişte indicaţii deloc liniştitoare pentru cei de la Petrom. ” Ne aşteptăm la o triplare a redevenţelor, ceea ce pentru Petrom va însemna o creştere a redevenţelor medii de la 7,5% la 22,5%, după 2014″, se spune în raport.

Ca urmare a noilor redevenţe, profitul din exploatare (înainte de plata taxelor, a dobânzilor, de depreciere şi amortizare, EBIDTA) ar putea scădea de la 9 miliarde de lei la 7,9 miliarde de lei în 2015, potrivit estimărilor Erste Group Research. Ca atare, analiştii austrieci au emis o recomandare de „păstrează” pentru titlurile SNP, şi nu de „cumpără”.

Tot cei de la Erste spun că sistemul de redevenţe nu va fi doar crescut, ci şi modificat. „Este posibil ca România să stabilească un nou sistem de taxare sau să-l simplifice pe cel actual. S-ar putea stabili rate separate pentru petrolul şi gazele extrase onshore şi altele pentru resursele offshore, potrivit zvonurilor”, mai spune raportul Erste. Diferenţierea este necesară pentru ca proiectul exploatării resurselor de gaze din Marea Neagră, principalul pariu energetic al României în următorii ani, să nu fie afectat. „Resursele offshore sunt la adâncimi mari, presupun investiţii costisitoare şi vor aduce un profit bun în cazul în care preţuriile gazelor sunt corespunzătoare în România, iar redevenţele scăzute pe termen lung”, observă analiştii Erste.

Pe de altă parte, redevenţele ar putea fi împărţite între administraţia centrală şi cele locale, spre deosebire de sistemul actual, în care banii se duc doar la bugetul de stat.

Oficialii Petrom au spus că volumul investiţiilor care vor fi făcute în România depinde de nivelul fiscalităţii. Ei spun că sumele plătite statului român din exploatarea gazelor şi petrolului nu înseamnă doar redevenţe, ci şi alte tipuri de taxe, şi că Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul României, cu peste 2 miliarde de euro. Anul viitor, oficialii companiei au anunţat investiţii de un miliard de euro, în special în zona de explorare şi producţie, pentru a mai opri din declinul natural al zăcămintelor, normal după o perioadă atât de mare în care se extrage ţiţei din România. De altfel, sumele investite de OMV Petrom în România se ridică la circa un miliard de euro pe an, spun oficialii companiei petroliere în România, adică aproape tot profitul operaţional.

Cum a spus ANRM că vor arăta noile redevenţe

Cei de la Petrom au spus că sistemul de redevenţe trebuie să se aplice şi la profilul producţiei din fiecare ţară în parte. Toată producţia Petrom vine din nu mai puţin de 10.000 de sonde, în timp ce, spre exemplu, producţia celui mai mare câmp din Arabia Saudită este de peste 20 de ori mai mare decât toată producţia companiei româneşti, potrivit unei analize mai vechi a Ziarului Financiar. Cei de la Petrom au spus că, atunci când trebuie comparat nivelul fiscalităţii, trebuie comparate şi costurile pe care le presupune profilul producţiei pentru fiecare ţară în parte.În Arabia Saudită, până la 60% din veniturile obţinute de companiile petroliere merg la stat, dar sistemul de taxare este diferit faţă de cel din România.