2015 va fi un an de cotitură pentru evoluţia creditării în zona euro. Creştere de 1,2%, în 2015 şi 4,3%, în 2016 – raport EY

Economica.net
31 03. 2015
euro_mecanism_72148500

‘Creditarea companiilor în Zona Euro va creşte cu 1,2% în 2015 (53 miliarde euro), susţinută de creşterea din Germania (3,5%), Olanda (2,4%) şi Franţa (2%). Pentru anul 2016, perspectiva de creştere este şi mai puternică (4,3%), fapt ce reflectă redresarea economică înregistrată şi în ţările de la periferia regiunii. Se estimează o creştere cu 5% a creditării companiilor în Spania în 2016 – şi va fi pentru prima dată din 2009 când Spania va avea parte de o creştere a creditării. În Italia, se estimează o creştere de 3,4%, cea mai mare rată de creştere a creditării pentru companii în această ţară din 2011 încoace. În 2015, creditul de consum este aşteptat să crească cu 1,6%, o revenire modestă ce urmează stagnărilor sau scăderilor înregistrate în toate pieţele principale în anul 2014. Această redresare este susţinută de o rată de creştere de 2,7% atât în Germania, cât şi în Franţa. Creditul de consum din Italia şi Spania nu-şi va reveni până în 2016, în vreme ce în Olanda se va menţine la un nivel scăzut până în 2017. Pe ansamblul Zonei Euro, mai devreme de anul 2019, creditul de consum nu va depăşi vârful de 641 miliarde euro atins în 2010’, arată raportul EY, Eurozone Outlook for Financial Services (EOFS).

Creditul ipotecar va atinge un vârf istoric de 3,9 miliarde euro în acest an.

Creditul ipotecar rezidenţial este estimat să atingă un maxim istoric în 2015, având la bază creşterile din Germania (4,9%), Olanda (2,5%) şi Franţa (2%). În 2016, creditul ipotecar rezidenţial este estimat să crească cu 2% sau chiar mai mult în toate ţările regiunii, scrie Agerpres.

‘Şi în România estimăm o creştere a creditării în 2015, în principal în ceea ce priveşte creditul ipotecar şi de consum. Pentru o creştere accelerată a creditului pentru companii cred că ar fi oportun un program de garantare de către stat a creditelor către IMM-uri de o anvergură semnificativ mai mare şi cu criterii de calificare mai simple decât alte programe de acest tip’, arată Gelu Gherghescu, Partener EY România, într-un comunicat remis AGERPRES.

QE (Quantitative easing) are efecte mixte pentru industria financiară şi ar putea duce la intensificarea problemelor pe termen lung ale fondurilor şi administratorilor de pensii.

Slaba redresare economică din Zona Euro din 2014 a dus la al treilea an consecutiv de scădere a creditării companiilor, la stagnarea creditului de consum şi la continuarea unor rate ale dobânzilor relativ mici, dar 2015 pare să fie un moment de cotitură, arată raportul EY, Eurozone Outlook for Financial Services (EOFS).

În 2015, creditarea pentru companii va creşte pentru prima dată în ultimii patru ani, iar creditul ipotecar va atinge un maxim istoric în Zona Euro. Asiguratorii continuă să se confrunte cu rate scăzute ale dobânzilor, însă vor beneficia de o creştere a cererii pe măsură ce economia prinde avânt, iar activele în administrare (AUM) cunosc deja o creştere accelerată. Cu toate acestea, deşi QE stimulează revenirea economică pe termen scurt, de care este atât de multă nevoie, iar băncile din regiune sunt pregătite să sprijine această creştere, efectele QE asupra industriei financiare nu vor fi toate pozitive.

‘A fost nevoie de şase ani pentru crearea condiţiilor care să permită relansarea creşterii în Zona Euro, iar acum au fost acţionate toate pârghiile de stimulare a cererii care puteau fi acţionate, în plus a apărut şi un stimulent suplimentar prin preţurile mai mici la energie. Prin urmare, dacă nu vom asista la creşteri în 2015 şi 2016, va trebui să considerăm că avem de-a face cu probleme mult mai profunde legate de ofertă ce trebuie luate în calcul. Cu toate acestea, programul de Relaxare Cantitativă al BCE nu îşi poate aroga meritele pentru perspectiva îmbunătăţită a creditării, care este mai degrabă corelată cu scăderea preţurilor la energie. Mai mult, Relaxarea Cantitativă este o sabie cu două tăişuri – aceasta fiind o pârghie de stimulare economică care va avea un efect mixt asupra industriei financiare. Băncile de investiţii şi asset managerii vor beneficia pe termen scurt de pe urma programului, însă băncile comerciale îşi vor vedea marjele diminuate iar asiguratorii vor fi nevoiţi să se confrunte, pentru încă cel puţin doi ani, cu rate foarte scăzute ale dobânzilor. Pe termen lung e greu de spus care va fi impactul programului de relaxare cantitativă, dar e evident că ridică nişte dificultăţi privind economisirea pe termen lung. În plus, rămâne de văzut care va fi impactul economic mai larg al căutării unor randamente mai bune în perioada post-QE’, arată Andy Baldwin, EY Financial Services Leader pentru regiunea EMEIA.

Declinul randamentelor obligaţiunilor în Zona Euro, ca efect al implementării QE, înseamnă continuarea presiunii asupra profitabilităţii asiguratorilor de viaţă.

Deşi cei mai mulţi asiguratori nu mai vând astfel de produse, ei trebuie să-şi respecte angajamentele pe care şi le-au luat pentru produsele vândute în anii anteriori. Situaţia se va înrăutăţi, cu cât ratele rămân scăzute mai mult timp, deoarece activele ajunse la maturitate sunt reinvestite cu randamente mai mici – portofoliile de obligaţiuni ale asiguratorilor din Zona Euro având o durată medie de circa şapte ani.

Perspectiva iniţială pentru asset manageri este pozitivă. Activele vor creşte cu 14% în 2015 şi cu 9,6% în 2016, ceea ce reprezintă o revizuire radicală faţă de previziunile de dinainte de QE (creşteri anuale de circa 3,5%). Numai că aceste rate de creştere din viitorul apropiat se vor estompa rapid, ca urmare a încheierii QE, când se prevăd rate anuale de creştere de sub 2%. De asemenea, există îngrijorarea că această situaţie va exacerba potenţialul unei crize pe termen lung a pensiilor în Zona Euro.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde dolari, în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014.