Deutsche Welle: 2017 se anunţă un an groaznic pentru UE

Ianuarie

La începutul lunii, Curtea Supremă de Justiţie de la Londra va decide dacă şi în ce măsură Parlamentul britanic va avea un cuvânt de spus în deciziile guvernamentale privind ieşirea din UE. În urma deciziei va deveni clar câtă libertate de acţiune va avea şefa executivului, Theresa May, la organizarea procedurilor de Brexit.

Pe 20 ianuarie va fi învestit în funcţia de preşedinte al SUA Donald Trump. El va pune sub semnul întrebării, împreună cu cabinetul său format din miliardari şi generali în rezervă, continuitatea politicii externe americane. Adversarii săi se tem de posibilitatea ca lipsa de experienţă politică a lui Trump şi înclinaţia sa de a „da lucrurile peste cap” să producă apariţia unor probleme de securitate globale. Numai simpatizanţii săi aşteaptă surprize pozitive.

Februarie

Şefii de stat şi de guvern ai celor 27 de state ale UE se vor reuni la Malta pentru consultări privind viitorul organizaţiei după Brexit. Până acum ideile inspirate, capabile să trezească entuziasm lipsesc. Liderii par decişi să continue la fel ca până acum. Numai teama de o destrămare a UE ar putea-o determina pe Angela Merkel să-şi schimbe poziţia. Dar şi aşa, ea nu prea mai are parteneri în UE. Şefii guvernelor din Olanda, Italia şi Franţa vor fi în acel moment traşi pe linie moartă.

Martie

Ce mesaj vor să transmită pletele oxigenate ale lui Geert Wilders ştie psihologul său. La mijlocul lunii, olandezii votează un nou parlament. Potrivit sondajelor, partidul lui Wilders se va clasa pe primul loc. Controversatul politician duce o luptă hotărâtă împotriva islamului, a imigranţilor şi a UE. Eroul său este preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Totuşi, chiar dacă formaţiunea lui Wilders va obţine 25 la sută din voturi, ea va mai avea nevoie de cel puţin două alte formaţiuni pentru a forma coaliţia majoritară, fiindcă scena politică este foarte fărâmiţată. Şi nu este deloc sigur că Wilders îşi va putea găsi parteneri. Aşa încât, alcătuirea guvernului se anunţă de pe acum foarte dificilă.

Pe 25 martie se va sărbători la Roma împlinirea a 60 de ani de la semnarea acordurilor pe care este clădită UE de astăzi. Aniversarea se doreşte a fi un mesaj de încredere şi speranţă, dar nimeni nu ştie care ar fi motivele de optimism. Tot în jurul aceleiaşi date, şefa guvernului de la Londra, Theresa May, va iniţia procedurile de ieşire a Marii Britanii din UE, potrivit articolului 50 al tratatului de la Lisabona. Brexit este cea mai mare problemă de până acum pentru supravieţuirea UE. Totuşi, devine tot mai evident şi pentru susţinătorii exodului, că urmările şi efectele Brexit au fost masiv subestimate. UE a celor 27 şi-a fixat deja din punct de vedere formal procedura. Dar nu este deloc clar dacă, şi în ce fel, se va negocia în următorul an şi jumătate până la capăt ieşirea britanicilor. Unii sunt de părere că Brexit se va împotmoli într-un hăţiş juridic şi birocratic.

Aprilie

La sfârşitul lunii, în Franţa vor avea loc alegeri prezidenţiale. Lupta se va da între Marine Le Pen şi Francois Fillon, fiindcă pe primele două locuri se vor clasa în urma primului tur, potrivit prognozelor, candidata Front National şi cel al Republicanilor conservatori. Eforturile socialiştilor şi ale candidatului independent Emmanuel Macron, de a da Front National deoparte nu prea au şanse de izbândă. Cei doi câştigători ai primului tur vor merge mai departe în turul doi, care se va desfăşura două săptămâni mai târziu.

Mai

Turul doi, cel decisiv, al algerilor prezidenţiale din Franţa va avea loc în data de 7 mai. Se aşteaptă ca Fillon să o învingă clar pe Le Pen. Candidatul republicanilor mizează pe valori conservatoare, pe patriotism şi familie. Totuşi, la nivelul UE, simpatia declarată a lui Fillon pentru Putin produce nelinişte. În plus, faptul că a anunţat o serie de reforme în genul celor aplicate odinioară de Margaret Thatcher, i-ar putea dăuna în algeri. Iar dacă francezii o vor alege în cele din urmă pe Le Pen, UE ar deveni istorie. Ieşirea Franţei, a doua ţară ca mărime şi potenţial şi partenerul istoric al Germaniei în UE, ar fi o lovitură fatală.

Iunie

Formaţiunea conservatoare Forza Italia vrea să guverneze încă o dată cu Berlusconi. Nu e o glumă. În Italia s-ar putea organiza alegeri anticipate după ce fostul premier socialist Matteo Renzi a eşuat la referendumul din decembrie, ţara fiind condusă de atunci de un guvern interimar. Către sfârşitul anului, Mişcarea 5 Stele a lui Beppe Grillo, conducea în toate sondajele. Dar această mişcare de stânga nu dispune de experienţa guvernării, este sceptică faţă de UE şi mizează pe democraţia plebiscitară. În plus, prime scandaluri de corupţie au apărut şi în jurul reprezentanţilor celor 5 stele, aşa că italienii îşi mai pot schimba preferinţele până la vară. În rest, lucrurile rămân neschimbate. Italia ameninţă prin supra-îndatorarea sa zona euro şi instabilitatea zonei euro ar putea deveni ameninţare politică pentru UE.

Urmează vacanţa de vară

Pentru vara viitoare, rămâne nădejdea că nu se va întâmpla nimic notabil.

Septembrie

În Germania vor avea loc alegeri parlamentare. Până acum aşa se pare că, într-o formă sau alta, va exista o nouă coaliţie condusă de Angela Merkel. Că formaţiunea populistă de dreapta AfD (Alternativa pentru Germania) va juca în context un rol important – rămâne de văzut. Până acum nu prea se pare. Merkel este văzută între timp de unii ca o salvatoare a UE, ba chiar ca o salvatoare a vestului. Multe depind de stabilitatea democraţiei germane şi de puterea economică a ţării. Merkel, ca ancoră a unei lumi nesigure – aşteptările legate de ea sunt imense.

Ce se va mai întâmpla în 2017?

Criza refugiaţilor nu s-a încheiat. În decursul anului trebuie găsite soluţii care să funcţioneze cât de cât.
Războiul din Siria va continua. Regiunea va rămâne instabilă.

Relaţiile Germaniei cu Turcia sunt şi vor fi tot mai dificile.

În Grecia, criza financiară rămâne la ordinea zilei. Probabil că vor exista alegeri anticipate, în urma cărora să revină la guvernare conservatorii.

Comemorări ale victimelor atacurilor teroriste vor mai exista şi în 2017. Fie atacuri puse la cale de Statul Islamic sau alte entităţi fie comise de „lupi singuratici”.

Vladimir Putin rămâne periculos. El îi va stimula pe populişti, va influenţa alegeri prin atacuri cibernetice şi va destabiliza occidentul.

Brexitul va otrăvi raporturile dintre Marea Britanie şi UE şi va fi leitmotivul acestui an. Preşedintele SUA, Donald Trump, ar putea veni cu propuneri surprinzătoare, care să dea lumea peste cap.

Va fi şi ceva pozitiv?

Să facem lumină în tenebrele politicii. Poate vom fi surprinşi de ceva pozitiv, ceva până acum de neînchipuit.