Anul trecut exporturile Japoniei au scăzut cu 5,6% în ritm anual până la 76.930 miliarde dolari (702 miliarde dolari), în timp ce importurile au scăzut cu 5% până la 78.570 miliarde yeni (717 miliarde dolari).
Japonia a înregistrat un deficit comercial pe relaţia cu China, cel mai mare partener comercial al său, de 3.760 miliarde yeni(34,31 miliarde dolari). Este pentru prima dată în ultimi patru ani când deficitul comercial al Japoniei pe relaţia cu China a crescut, ca urmare a unei cereri scăzute pentru automobilele japoneze şi echipamente pentru producţia de semiconductori şi display-uri cu cristale lichide.
În schimb, pe relaţia cu SUA, Japonia a înregistrat un surplus comercial de 6.630 miliarde yeni (60,50 miliarde dolari), în creştere comparativ cu 2018, graţie unei cereri robuste pentru produse farmaceutice şi echipamente pentru producţia chipurilor.
Pe relaţia cu Europa, Japonia a înregistrat un deficit comercial record de 756,37 miliarde yeni (6,90 miliarde dolari) ca urmare a scăderii cererii pentru exportul de nave spre Malta şi a exporturilor de produse farmaceutice spre Marea Britanie.
Economiştii se aşteaptă ca exporturile Japoniei spre SUA şi China să nu înregistreze o creştere semnificativă în 2020, citând o posibile încetinire a primelor două economii ale lumii. „Ne aşteptăm ca exporturile japoneze să îşi revină în jurul lunii aprilie. Însă este puţin probabil ca exporturile să fie motorul care stimulează economia din cauza aşteptatei încetiniri a ritmului de creştere atât în SUA cât şi în China”, susţine Takeshi Minami, economist şef la Norinchukin Research Institute.
Pe de altă parte, acordul comercial preliminar convenit recent între SUA şi China ar putea îmbunătăţi perspectivele pentru 2020. O altă veste bună pentru exporturile Japoniei îl reprezintă pachetul de stimulare în valoare de 13.200 miliarde yeni dezvăluit luna trecută de administraţia Abe. Acest pachet este unul din motivele pentru care Banca Japoniei şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere pentru următorul an fiscal, dar a avertizat c riscurile externe trebuie în continuare monitorizate cu atenţie.