2021 – Anul în care Europa s-a confruntat cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii

O serie de factori ce ţin de pieţe, geografie şi politică s-au combinat pentru a crea o furtună perfectă care nu dă semne de calmare odată cu debutul sezonului de iarnă când încălzirea devine indispensabilă. Analiştii avertizează că această criză, care este agravată de un mix de probleme temporare şi structurale, nu se va încheia prea curând.

Preţul la gaze naturale a explodat în acest an, la hub-ul olandez Title Transfer Facilty, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile au crescut de la 16 euro pentru un megawatt-oră la începutul lunii ianuarie până la peste 160 de euro în luna octombrie, o creştere de pese 600% în mai puţin de un an. Explozia preţului gazelor naturale a generat şi o creştere similară a preţului la electricitate.

Problemele au început iarna trecută când temperaturile extrem de reduse au dus la un cerere de electricitate mai mare decât de obicei pentru încălzirea clădirilor. Aceasta a declanşat la rândul său o scădere semnificativă a rezervelor de gaze. În primăvară, pe măsură ce campania de vaccinare se accelera pe continent, activitatea economică s-a intensificat şi ea, spaţiile de birouri şi restaurantele redeschizându-şi porţile pentru a-i primi pe consumatorii dornici să îşi cheltuie economiile acumulate în carantină.

Relansarea economică a generat un nou val de cerere de energie, care a continuat să crească pe perioada verii când temperaturile ridicate i-au făcut pe oamenii să utilizeze instalaţiile de aer condiţionat. În plus, ţările din estul Asiei s-au alăturat Europei în căutarea de resurse de energie, iar toată această cerere crescută nu a fost întâmpinată cu o ofertă crescută.

În condiţiile în care companiile din întreaga lume încercau să îşi asigure surse de energie, preţurile au început să crească treptat şi încă din luna august au depăşit recordurile anterioare. În mod tradiţional, gazele naturale sunt mai ieftine în perioada verii iar companiile profit de acest moment pentru a stoca mari cantităţi şi a se pregăti înainte de venirea iernii. Însă actuala criză a preţurilor a perturbat practicile astfel că în toamnă rezervele de gaze au fost la un nivel scăzut pentru acest moment al anului.

Creşterea preţului gazelor naturale a provocat o scumpire a preţului electricităţii cu peste 230% în ultimul an. Legătura dintre cele două este bazată pe regulile după care funcţionează piaţa energetică europeană.

Piaţa angro de electricitate din UE funcţionează pe baza preţului marginal, cunoscut şi sub denumirea as „pay-as-clear market”. În cadrul acestui sistem, toţi producătorii de electricitate, atât cei ce utilizează combustibili fosili cât şi cei care folosesc resurse regenerabile, licitează pentru a intra pe piaţă şi oferă electricitate pe baza costurilor lor de producţie. Licitaţia începe cu cele mai ieftine resurse, care sunt regenerabile, şi se încheie cu cele mai scumpe, care de obicei sunt gazele naturale. Având în vedere că majoritatea ţărilor se bazează încă pe combustibili fosili pentru a-şi asigura necesarul de electricitate, preţul final este deseori fixat de preţul la cărbune sau gaze naturale. Dacă acestea devin mai scumpe în mod inevitabil facturile la electricitate vor creşte, chiar dacă sursele regenerabile mai ieftine contribuie şi ele la oferta totală de energie.

Această cuplare a preţurilor la electricitate de cele a gaze naturale a fost criticată de mai multe state membre, în special de Franţa şi Spania, care susţin că factura finală nu reflectă avantajele tranziţiei ecologice. Însă majoritatea statelor membre, împreună cu Comisia Europeană, nu împărtăşesc acest punct de vedere şi apăra sistemul marginal de stabilire a preţurilor ca fiind cel mai eficient, transparent şi competitive pentru piaţa liberalizată din blocul comunitar.

Suspiciuni legate de rolul Rusiei în această criză

Faptul că Rusia, cel mai mare furnizor de gaze naturale al UE, nu şi-a majorat livrările în acest an a dat naştere la îngrijorări că Moscova vrea să profite de actuala criză pentru a demonstra cât de important este gazoductul Nord Stream 2. Lucrările de construcţie s-au încheiat însă proiectul este criticat atât în interiorul cât şi în afara UE pentru că perpetuează dependenţa blocului comunitar de combustibilii fosili şi influenţa geopolitică a preşedintelui Vladimir Putin. Gazprom, principalul susţinător al proiectului Nord Stream 2, şi guvernul de la Moscova au dezminţit orice implicare în criza energetică dar insist că gazoductul Nord Stream 2 ar trebui să devină funcţional cât mai rapid posibil. În acest context, mai mulţi membri ai Parlamentului European au trimis o scrisoare Comisiei Europene în care îi cer să investigheze o posibilă manipulare deliberată a pieţei de către Gazprom şi posibila încălcare a regulilor UE în domeniul concurenţei.

Ca răspuns la creşterea preţurilor, comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, a prezentat un set de măsuri temporare precum sprijin pentru veniturile gospodăriilor vulnerabile, ajutoare de stat pentru companiile cu probleme şi reduceri de taxe pe care statele membre le pot introduce la nivel naţional pentru a contracara şocurile de preţuri.

Potrivit Comisiei Europene, 20 dintre cele 27 de state membre UE au adoptat deja măsuri pentru a limita impactul preţurilor mari asupra celor mai vulnerabili consumatori şi gospodării, cel mai eficient prin intermediul reducerilor de taxe. Măsuri precum sprijin financiar, vouchere şi instrumente limitate în timp vor depăşi 3,4 miliarde de euro şi vor ajuta la reducerea facturilor la energie pentru aproximativ 41 de milioane de consumatori şi 7,6 milioane de mici companii, se arată într-un document al executivului comunitar.

Grupul de reflexie Bruegel estimează că măsurile totale introduse sau avute în vedere de statele UE se vor ridica la zeci de miliarde de euro. „Este vorba de măsuri considerabile. Astfel de cifre sugerează că sustenabilitatea finanţelor publice pentru aceste măsuri nu poate dura prea mult iar o criză prelungită a preţurilor la energie va afecta capacitatea guvernelor de a-i proteja pe consumatori”, susţine Simone Tagliapietra, senior fellow la grupul de reflexie Bruegel.

Problema este că nu se întrevede nicio soluţie dinspre partea de ofertă, având în vedere că exportatorii precum Rusia livrează doar ceea ce dispun în prezent, iar Qatarul spune că produce la capacitate maximă. În acest condiţii, industria energetică este nevoită să se bazeze pe „distrugerea cererii”, apreciază Fabian Roenningen, analist la Rysted Energy.”Am văzut deja acest lucru în ultimele luni şi, în multe industrii, cel mai probabil va continua şi se va agrava. În condiţiile actuale de pe piaţă pentru mulţi jucători nu este profitabil să opereze”, spune Roenningen.

La începutul acestei luni, cel mai mare producător european de aluminiu, firma Dunkerque Industries France, a redus producţia timp de două săptâmâni iar producătorul român de îngrăşăminte Azomureş a oprit temporar activitatea. Aluminiul este unul dintre metalele industriale cu cel mai mare consum de energie iar creşterea cu aproximativ 500% a preţurilor la electricitate a forţat Aluminium Dunkerque să reducă producţia cu aproape 3%. Potrivit liderului sindical Laurent Geeraert, combinatul din Franţa a pierdut aproximativ 20 de milioane de euro de la începutul lunii noiembrie şi până acum şi noi reduceri de producţie ar putea fi necesare dacă preţurile la electricitate vor rămâne la un nivel ridicat. Producătorul român de aluminiu Alro spune şi el că preţurile actuale sunt nesustenabile.

În cazul combinatelor de aluminiu se prefigurează o criză existenţială. Costurile cu închiderea şi repornirea acestor facilităţi sunt mari. Preţurile la aluminiu au crescut cu peste 40% în acest an şi cererea în Europa este în creştere dar profitabilitatea producătorilor este erodată de preţurile mari la energie. Chiar dacă combinatele de aluminiu din Europa sunt responsabile doar pentru o mică parte din producţia globală, ele asigură mai multe mii de locuri de muncă şi sunt o sursă importantă de venituri din taxe. Reducerea producţiei locale ar putea forţa regiunea să se bazeze pe importuri din ţările care deseori folosesc combustibili fosili pentru a produce electricitate. Aceasta ar putea crea obstacole noi probleme pentru producători precum constructori auto şi companii aeriene, dacă UE va impune o taxă pentru produsele care generează emisii intensive de CO2.

Însă există riscuri şi la adresa lanţului de aprovizionare cu alimente. Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, şi o divizie a grupului elveţian Ameropa AG, a anunţat că a început să închidă facilităţile de producţie iar fermierii nu vor putea să îşi permită preţurile atât de mari. În Norvegia, firma Yara International, care a redus producţia încă de la începutul anului, a anunţat că va continua să monitorizeze situaţia şi va reduce producţia dacă va fi necesar. „Asta o să ne afecteze în cele din urmă, în termeni de cost al alimentelor şi nu va avea un impact numai asupra Europei, va avea un impact în multe ţări”, a declarat Anne-Sophie Corbeau, cercetător la universitatea Columbia.

Iarna trecută operatorii de reţea a cerut gospodăriilor să utilizeze mai puţină electricitate în momentele de vârf şi de asemenea au activat unele clauze de diminuare a cererii din contractele încheiate cu producătorii, atunci când situaţia s-a agravat. Următorul pas ar fi reducerea tensiunii de-a lungul reţelei şi, în ultimă instanţă, ar recurge la introducerea unor întreruperi în aprovizionare.

În prezent situaţia este agravată de faptul că stocurile de gaze naturale sunt la un nivel mai redus decât de obicei şi se epuizează mai rapid. Analiştii au avertizat că depozitele de gaze ar putea să coboare la zero în iarna aceasta dacă temperaturile reduse vor stimula cererea. „Dacă temperaturile în Europa vor fi extrem de reduse nu va exista o soluţie uşoară pe partea de ofertă, va fi nevoie de o soluţie pe partea de cerere”, susţine şi Adam Lewis, partener la firma de trading Hartree Partners LP.

Pe partea de ofertă, crucială va fi următoarea mutare a Rusiei. Preşedintele Vladimir Putin a semnalat că va ajuta Europa cu mai multe livrări pentru a stabiliza piaţa, dar deşi livrările ruseşti şi-au revenit după un început modest în noiembrie, ele sunt totuşi inferioare comparativ cu cele de anul trecut. Cât de multe gaze va trimite Rusia în lunile următoare Europei rămâne un mister şi mai mare.

Uniunea Europeană dispune de un aşa numit principiu al solidarităţii care ar trebui să împiedice orice stat să blocheze exporturile de electricitate şi gaze şi să lase alt stat membru să se confrunte cu dificultăţi în aprovizionare, în special când este vorba de consumatorii casnici. Însă această solidaritate nu a fost testată niciodată într-o situaţie de criză de amploare. În luna februarie 2018 când un val de frig, denumit „Beast from the East”, a lovit Europa a fost aproape de finalul sezonului de încălzire. În acest an este posibil ca şi un fenomen meteo mai puţin sever să aibă un impact similar.

„Asta arată cât de expusă este sistemul energetic european la volatilitatea preţurilor materiilor prime. Pe termen scurt, nu putem face mare lucru”, a mai spus analistul de la Rysted Energy, Fabian Roenningen.