26 de societăţi de credit nebancar au intrat în supravegherea BNR de la 1 martie 2018
În răspunsul său, Banca Naţională ţine să precizeze că recentele modificări aduse reglementării instituțiilor financiare nebancare prin Regulamentul BNR nr. 1/2017 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare au urmărit, printre altele, introducerea unui nou criteriu pentru înscrierea instituțiilor financiare nebancare în Registrul special (şi intrarea, astfel, a acestor instituţii în aria de supraveghere prudenţială a BNR), criteriu bazat pe nivelul dobânzilor anuale efective practicate.
„Ca atare, Regulamentul BNR nr. 20/2009 nu impune niveluri maxime ale dobânzii anuale efective (respectiv instituțiile financiare nebancare nu au obligația încadrării în valorile DAE prevăzute de regulament), ci prevede înscrierea entităților care acordă credite cu niveluri ale dobânzii anuale efective peste plafoanele prevăzute de regulament în Registrul special, și, respectiv, impunerea unor cerințe prudențiale mai stricte pentru aceste entități, în considerarea gradului ridicat de risc pe care îl implică activitatea de creditare de acest tip”, precizează banca centrală.
Mai exact, nu există DAE maximal impus, există supraveghere prudenţială a BNR şi cerinţe suplimentare de capital atunci când sunt depăşite anumite valori în creditare. Dacă un IFN a atins un prag maxim de 75 de milioane de lei sold al creditelor acordate în ultimele trei trimestre ale anului, acesta intră automat în Registrul special şi supravegherea BNR. Acum, de exemplu pentru un credit de 8.000 de lei pe lună, rambursabil in 12 luni, clientul achită IFN o dobândă anuală efectivă (DAE) de 79,81%. La un IFN care nu este în Registrul special, se percepe o dobândă fixă de 36 de lei pe zi, ajungându-se şi la dobânzi de 5.000%.
De altfel, unul dintre cele mai importante IFN-uri de pe piaţa din România a declarat că ,,a transmis toate rapoartele financiare relevante către BNR în data de 25 ianuarie şi am primit confirmarea oficială că suntem înregistrați în Registrul special. Considerăm că avem un rol important în asigurarea unei piețe de creditare durabilă, competitivă și funcțională, care nu exclude consumatorii din oferta de produse financiare, indiferent de pătura socio-economică din care provin. Ne dorim, evident, să continuăm să jucăm acest rol și în viitor. Am efectuat mai multe teste în ultimele luni pentru a verifica şi valida modul în care clienții ar reacționa la o structură de produse și politici care să respecte în totalitate condițiile noului regulament. Prin urmare, am conceput și implementat o structură mai simplă a produselor şi suntem convinși că este potrivită principiilor de creditare responsabilă pe care ne bazăm modelul de business. Vom continua să abordăm în mod responsabil și transparent o nevoie reală de finanțare a consumatorilor din România, inclusiv pentru clienții care provin din medii socio-economice inferioare. Ne așteptăm să putem evalua impactul noii structuri de creditare asupra modelului nostru operațional și a profitabilității, în câteva luni.”
La data de 28.02.2018, la BNR erau înscrise 184 entităţi în Registrul general (din care 68 de entităţi şi în Registrul special) şi 5.826 IFN-uri în Registrul de evidenţă. În total BNR a primit notificări de la 6.009 IFN-uri.
Noul regulament de funcţionare al IFN-urilor modifică în principal cerinţele suplimentare de capital pentru împrumuturile acordate la costuri mai mari decât cele stabilite de BNR. Practic, fără să impună o dobândă maximală sau o limitare a comisioanelor, banca centrală solicită ca la fiecare 100 de lei acordaţi credit la un DAE mai mare decât cel stabilit de BNR, societatea să pună 67 de lei în plus la capital.