30 de ani de capitalism: De la construcția de autostrăzi în Italia și Grecia la ridicarea infrastructurii României – povestea Baxcom
„Era clar că e de viitor construcția de autostrăzi în România. Noi în trecut am fost prin Europa. Am lucrat la autostrăzi prin Italia, Grecia. Am zis să lucrăm ceva și aici”, povestește Vasile/Vali Grigorean despre momentul înființării Baxcom în 2004. Diviziunea muncii a funcționat încă de la început, astfel că fiecare dintre frați are „partea lui de vină” în companie, potrivit lui Vali Grigorean, fratele care petrece mai mult timp pe șantiere.
În cei 17 ani de la înființarea companiei, frații Grigorean au adăugat în portofoliul propriu lucrări la mai multe poduri din zona Capitalei, dar și de pe autostrăzi.
Mai exact, este vorba de Pasajul suprateran Pipera – Barbu Văcărescu din Bucureşti, Pasajul suprateran Centură Nord Bucureşti – zona Chitila, precum și de podurile şi pasajele de pe Autostrada Bucureşti – Ploieşti (foto jos), peste râurile Prahova și Ialomița.
Dar cea mai mare provocare pentru afacerea fraților din Bucovina a reprezentat-o poate proiectul Chețani – Câmpia Turzii din Autostrada Transilvania (A3). În acest caz, executarea lucrărilor a presupus un risc mare de neplată. Dar implicarea de anul trecut a subcontroctorilor români Baxcom și Marcotim pe acest lot a făcut posibilă inaugurarea lotului vecin din A3, Iernut – Chețani. „Am reușit să ne impunem ca subcontractor declarat. Se acceptă mai ușor acum plata”, răsuflă ușurat reprezentantul Baxcom.
Cu toate acestea, la viitoarele lucrări, Grigorean spune că va pleca din start ca subcontractor declarat, pentru a evita riscul de neplată.
De pe A10 și A0 pe A1?
Portofoliul Baxcom cuprinde și lucrări la Autostrada Sebeș – Turda (A10) loturile 1 și 2, cu antreprenorii generali Pizzarotti și Aktor. De asemenea, Baxcom execută lucrări și la Autostrada de Centură București Sud (A0 Sud) lot 3, dar și pe calea ferată Brașov – Sighișoara, tot cu grecii de la Aktor. „Avem autorizație de la AFER pentru lucrări la calea ferată”, spune co-proprietarul Baxcom. El mărturisește însă că îi place mai mult să lucreze pe proiecte de autostrăzi, deoarece este „mai provocator”.
O viitoare provocare pentru constructorii suceveni ar putea fi chiar cel mai important proiect rutier al României, respectiv Autostrada Sibiu – Pitești (A1). Rămâne de văzut cum se vor concretiza discuțiile cu antreprenorul general de pe secțiunea 5 Curtea de Argeș – Pitești.
Antreprenorul bucovinean spune că este pregătit pentru viitoare proiecte, inclusiv cu forța de muncă, care „îi o problemă” în domeniul construcțiilor în general. „Acum avem undeva la 100 de angajați. Îi plătim bine, nu este salariat să câștige mai puțin de 3000 de lei. Avem și salarii de peste 10000 de lei”, precizează Vali Grigorean.
Moldoveni, treceți Prutul!
În situația în care va fi necesară suplimentarea forței de muncă, frații Grigorean au și un plan de rezervă în caz că nu aduc înapoi în țară români care lucrează în Occident. „Noi încercăm să mai aducem din afară, dar și-au făcut familie acolo, le e greu să vină. Aducem din Republica Moldova”, explică reprezentantul Baxcom soluția sa la criza forței de muncă din domeniu.
„Oricum, noi nu ne ducem pe muncitori străini, din Thailanda”, adaugă Grigorean cu privire la politica de recrutare a companiei sale. El spune că pentru operațiunile la lucrările de artă executate de firma sa este nevoie de angajați calificați, iar forța de muncă din Asia este de regulă necalificată.
Legat de planurile de viitor, antreprenorul bucovinean nu exclude ca în câțiva ani să participe la licitații de infrastructură rutieră, după ce afacerea va fi crescută „pas cu pas”. Cine știe, poate va lucra chiar aproape de casă, la autostrăzile Moldovei! El privește cu optimism către viitor și speră să lase afacerea mai departe copiilor, care sunt școliți la facultăți de drumuri și poduri. „România va avea mult de lucru pe autostrăzi și pe calea ferată”, spune încrezător omul de afaceri din Bucovina.
Compania Baxcom SRL din județul Suceava a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 5,68 milioane de lei și un profit net de aproape 436.000 lei, în ușoară scădere față de rezultatele din 2019, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor Publice. Rămâne de văzut cum va arată bilanțul companiei pe 2021, având în vedere proiectele derulate anul acesta.