310 bănci europene au notificat BNR că vor să furnizeze servicii financiare în România. Câte bănci sunt de vânzare și câte au un nivel de risc ridicat

Potrivit ultimeleor date furnizate de BNR în raportul său anual, ”un număr de 310 instituții de credit intenționează să furnizeze servicii bancare în mod direct pe teritoriul României, potrivit notificărilor primite de Banca Națională a României, până la data de 17 mai 2023, de la autorități de supraveghere competente din alte state membre ale UE”.

Aceste noi entități s-ar adăuga celor 24 de bănci care au personalitate juridică înregistrată în România, dintre care patru cu capital majoritar autohton, două cu capital majoritar de stat și restul capital strain și celor 8 sucursale ale băncilor cu personalitate juridică în străinătate, care au deja vechime în România.

Precizăm că, dintre cele 18 bănci cu capital majoritar strain, două și-au anunțat intenția de vânzare, una chiar foarte clar, iar o a treia cochetează cu idea de vânzare, în așteptarea unui ofertant serios și a unei îmbunătățiri a multiplicatorilor pentru tranzacțiile bancare. O a patra bancă, mai exact divizia unei sucursale a unei bănci din străinătate a început deja activitatea de închidere a operațiunilor din România, fără a mai aștepta o tranzacție.

Cine se vinde și cine închide porțile?

Astfel, Grupul OTP a decis să testeze piaţa în vederea unei posibile vânzări a OTP Bank România, conform unui comunicat emis de sucursala din ţara noastră. Conform comunicatului, procesul de vânzare ar putea dura câteva luni, iar în cazul închiderii cu succes a licitaţiei, vânzarea OTP România ar putea fi încheiată într-un an.

Primele zvonuri despre o vânzare a First Bank au apărut din 2021, iar la începutul lui 2023, ele s-au concretizat într-un anunț ”JC Flowers intenționează să vândă First Bank și a angajat Societe Generale să o asiste pentru a găsi eventuali cumpărători, scrie Bloomberg, care arată și că valoarea estimată a tranzacției ar fi de circa 150 de milioane de euro. Bloomberg mai arată că grupul italian Unicredit, prezent și el în România, și-a manifestat și el interesul pentru cumpărarea First Bank, dar discuțiile s-au oprit înainte de a se face o ofertă”.

Cea de-a treia bancă, Garanti Bank BBVA a cochetat cu idea de a se vinde, cel puțin entitatea din România. În plină pandemie, odată ci scăderea multiplicatorilor care stau la baza formării prețului unei instituții de credit, acționarii băncii au anunțat că nu mai este de vânzare și, cel puțin cinci ani, banca din România se va concentra pe creștere organică.

La fel, BNP Paribas Personal Finance, după ce a încercat să se vândă în 2022, a anunțat în martie 2023 demararea procedurilor de sistare a operațiunilor din România ale diviziei de consumer finance, Cetelem. Practic, BNP Paribas Personal Finance nu a mai emis nici un card de credit și nu a mai acordat nici un fel de credit de consum în această perioadă, iar strategia anunșată deja în luna martie prevede continuarea activității până la închiderea contractelor aflate în derulare, cee ace ar presupune cel puțin încă trei ani de activitate pe piața din România.

Totuși surse din mediul bancar susțin că, dacă vor avea cui vinde portofoliul de credite de consum, francezii nu ar spune nu. Aceleași surse pomenesc ca posibil ”cumpărător”, partenerul de business al Cetelem, Oney Finance, deținut de grupul AUCHAN și grupul BPCE (bancă populară și casă de economii din Franța).

La fel, Orange a scos la vânzare furnizorul de servicii financiare pe mobil Orange Money IFN anul trecut. Conform ZF.ro, Alpha Bank este interesată de Orange Money IFN pentru platforma pe care o deţine, pentru că i-ar aduce clienţi de retail. 

Ce ratinguri au băncile din România. Câte sunt cu grad scăzut de risc, câte cu grad ridicat

În exercitarea atribuțiilor care îi revin potrivit cadrului de reglementare pe linia supravegherii instituțiilor de credit, Banca Națională a României asigură, prin desfășurarea activității de supraveghere și a procesului de supraveghere și evaluare SREP (Supervisory Review and Evaluation Process), estimarea continuă a riscurilor și a viabilității instituțiilor de credit și aplică, atunci când se impune, măsurile necesare în vederea prevenirii și limitării riscurilor specifice activității bancare.

În raportul său annual, BNR a artă că, ”urmare a desfășurării procesului de evaluare SREP pe parcursul anului 2022, situația ratingurilor atribuite se prezenta astfel: 29 la sută dintre cele 24 de instituții de credit erau încadrate în scor general 2 (nivel de risc mediu scăzut), 54 la sută în scor general 3 (nivel de risc mediu ridicat), 17 la sută în scor general 4 (nivel de risc ridicat) și niciuna în scor general 5”.

De asemenea, cerințele totale de capital la nivelul sistemului bancar au avut un nivel mediu de 12,2 la sută și un nivel median de 12,1 la sută. Distribuția instituțiilor de credit în funcție de încadrarea elementelor componente SREP pe categorii de risc relevă că adecvarea capitalului, adecvarea lichidității, precum și riscurile asociate lichidității au fost evaluate în cele mai multe dintre cazuri cu scor 2 (67 la sută, 54 la sută și respectiv 50 la sută dintre instituțiile evaluate), iar evaluarea riscurilor pentru capital, guvernanța internă și modelul de afaceri au fost evaluate în cea mai mare parte cu scor 3 (67 la sută, 58 la sută și respectiv 46 la sută dintre instituțiile evaluate).

Din punct de vedere al ratei creditelor neperformante înregistrate, nici o bancă nu se încadreayă la categoria de risc ridicat.