400 milioane de euro de la suedezi pentru energie din deşeuri

„Vrem să facem mai multe proiecte în paralel. Suntem în România pe termen lung. Ne atrage sistemul de certificate verzi şi faptul că în câţiva ani piaţa energiei va fi complet liberalizată”, a declarat directorul general al Usitall, Mattias Philipsson, pentru MEDIAFAX.

Potrivit lui Philipsson, unul dintre cele mai importante argumente pentru investiţia în producţia energiei termice pe bază de deşeuri în România este reprezentat de ajutorul de stat acord de Guvern prin certificatele verzi, precum şi de bonusul acordat pentru cogenerarea de înaltă eficienţă.

De asemenea, Usitall aşteaptă de la Guvern o decizie privind gropile de gunoi.

Potrivit angajamentelor asumate faţă de Comisia Europeană, România trebuie să închidă gropile de gunoi neconforme normelor de mediu şi să amenajeze altele noi, în caz contrar riscând sancţiuni financiare.

Sistemul de certificate verzi reprezintă un ajutor pe care statul îl acordă pentru stimularea producţiei de electricitate din surse regenerabile.

Certificatele sunt emise de operatorul sistemului naţional de transport al electricităţii Transelectrica (TEL), care le alocă producătorilor de energie din surse alternative. Ulterior, companiile care primesc certifictele le vând, întrucât furnizorii de electricitate sunt obligaţi să le cumpere în cote anuale.

Introducerea schemei de sprijin prin certificate verzi are ca scop atingerea ţintelor asumate de România ca până în 2020 un procentaj de 24% din energia consumată să provină din surse alternative.

De asemenea, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază de o schemă de sprijin, care este acordată în intervalul 2010-2023. Bonusurile sunt acoradte pentru energia produsă pe bază de combustibil solid şi gaze, iar beneficiarii sunt stabiliţi anual de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.

Usitall a anunţat în 2008 că vrea să investească 100 milioane euro în construcţia unei cetrale de producţie a energiei termice în Tulcea, care urma să utilizeze drept combustibil deşeurile.

Compania a renunţat la idee în 2009 deoarece reţeaua de distribuţie a energiei termice din Tulcea era prea mică şi astfel investiţia nu se mai justifica.

După ce a renunţat la proiectul de la Tulcea, Usitall a iniţiat discuţii cu autorităţile locale din mai multe oraşe în vederea derulării investiţiilor în astfel de centrale.

Printre cele mai avansate sunt discuţiile cu primăriile din Bucureşti şi Galaţi, unde, dacă se va ajunge la o înţelegere, Usitall ar putea construi câte o centrală în fiecare oraş.

O investiţie într-o centrală cu o putere electrică instaltă de 19 MW, respectiv 68 MW energie termică, este cuprinsă între 100 şi 200 milioane de euro. O investiţie într-o astfel de centrală durează şapte ani, dar Usitall vrea să reducă timpul la jumătate.

„În Bucureşti, ne-am înţeles cu RADET asupra condiţiilor, dar avem nevoie de garanţii de la Primărie pentru această înţelegere, date fiind datoriile pe care regia locală le are la ELCEN. De asemenea, avem nevoie de garanţii şi de la primăria din Galaţi”, a spus Philipsson, adăugând că în toamnă se va lua o decizie în cazul ambelor proiecte.

Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) avea la sfârşitul anului trecut datorii către ELCEN de un miliard de lei, la care se adăugau penalităţi de 1,1 miliarde de lei. ELCEN este principalul producător de energie termică al Capitalei, pe care o livrează RADET, care o furnizează consumatorilor finali.

Alte oraşe în care Usitall este interesată să investească sunt Oradea şi Timişoara.

Philipsson a adăugat că, în România, Usitall, ca dezvoltator al proiectelor, ar asigura integral finanţarea, iar principalele beneficii pentru comunităţile locale ar fi eliminarea gunoiului şi utilizarea acestuia pentru producţia energiei termice.

„În 2010 am decis să ne concentrăm pe România, care este o piaţă foarte promiţătoare cu un potenţial mare. Înainte de a lua decizia de investi trebuie să cunoaştem foarte bine patru pieţe, respectiv cea a managementului deşeurilor, a energiei electrice, a energiei termice şi a sectorului financiar, care sunt cuprinse toate în zona în care activăm”, a precizat el.

Compania Usitall este controlată de munnicipalitatea din oraşul suedez Linkoping.

„În Linkoping, preţul căldurii este la jumătate faţă de Bucureşti. Nu pot garanta că în Bucureşti ar fi la fel, deoarece condiţiile sunt complet diferite, dar cu siguranţă preţul ar fi mai mic decât cel plătit acum de consumatori. În Suedia nu se acordă nicio subvenţie pentru energia termică”, a adăugat Philipsson.

Philipsson a mai spus că în Europa funcţionează 400 de unităţi de producţie a energiei termice pe bază de deşeuri, dintre care 30 sunt în Suedia.