46,3% dintre români, cei mai mulţi din UE, trăiau, în 2018, în cele mai aglomerate locuinţe din UE – Eurostat
Topul continuă cu alte țări est europene, precum Croația (39,3%) și Polonia (39,2%). Față de anul precedent, ponderea populației care locuiește în locuințe supraaglomerate a scăzut ușor în toate aceste țări, cu excepția Letoniei (1,5 puncte procentuale), cu cea mai puternică scădere înregistrată în Polonia (-1,3 pp).
Şi nu doar lipsa de confort a multor locuinţe construite înainte de 1989 e de vină pentru aglomeraţie, ci şi suprafaţa şi, de multe ori, calitatea redusă a locuinţelor construite după 1989 e de vină. De asemenea, pentru a oferi preţuri cât mai apropiate de puterea de cumpărare a românilor, dar şi din lăcomie, în special dezvoltatorii de locuinţe mass market au construit suprafeţe mici, uneori sub cifrele indicate de lege.
În 2018, aproape un sfert (24,1%) dintre persoanele cu vârsta de 18 ani sau mai puțin trăiau în locuințe supraaglomerate în UE, în timp ce doar 6,9% dintre cei în vârstă de 65 de ani și mai mari au făcut-o.
40,2% dintre tinerii din UE care locuiau în gospodării cu risc de sărăcie trăiau și în locuințe supraaglomerate.
La capătul opus al scării, cele mai mici rate de supraaglomerare s-au înregistrat în Cipru (2,5%), Irlanda (2,7%), Malta (3,4%) și Olanda (4,1%), în vreme ce, mai puțin de 15% din populație trăia în locuințe considerate a fi prea mari în România (7,3%), Letonia (9,9%), Grecia (10,4%), Bulgaria (11,5%), Croația (11,6%), Slovacia (12,7%), Polonia (14,4%) și Italia (14,9%).
Aproape jumătate din persoanele în vârstă de 65 de ani sau mai mari (46,9%) din UE trăiau în locuințe subocupate în 2018.
Acesta a fost cazul pentru marea majoritate a persoanelor în vârstă din Irlanda (92,8%), Cipru (87,4%) ) și Malta (86,7%), în timp ce relativ puțini vârstnici locuiau în locuințe cu prea multe camere din România (12%), Letonia (13,3%), Croația (16,9%) și Polonia (17,8%).