Doar 48% dintre români accesează internetul. Media UE se situează la 75%

Potrivit fişei naţionale referitoare la Piaţa unică digitală, în privinţa frecvenţei cumpărăturilor online, 17% dintre utilizatorii de internet din România apelează la acest mijloc de achiziţionare a unui produs (media UE 63%), în timp ce pe segmentul cumpărăturilor online transfontaliere, procentul scade simţitor până la 2% din total utilizatori, faţă de 18%, la nivelul statelor membre.

La capitolul încredere şi securitate, cei mai mulţi dintre utilizatori de internet din România (36%) sunt îngrijoraţi cu privire la securitatea datelor atunci când vine vorba despre o plată online, în timp ce pentru 22% apare nesiguranţa că nu vor primi produsele comandate.

La nivelul întreprinderilor, statistica arată că, în România, doar 7,3% dintre IMM-uri vând produse/servicii online, în comparaţie cu media UE, de 15%. De asemenea, la nivel transfontalier, procentele scad până la 3,4%, respectiv 6,5%.

În ceea ce priveşte conectivitatea la internet, datele europene relevă faptul că, în România, 54% dintre gospodării utilizează servicii fixe în bandă largă /broadband/ iar 43% sunt conectate la servicii mobile în bandă largă. Pe de altă parte, în 25% dintre gospodăriile din România există acoperire a reţelelor broadband în mediul rural, faţă de media UE de 18%.

Documentul statistic referitor la Piaţa unică digitală arată, totodată, că, în privinţa competenţelor digitale, doar 39% dintre români nu au utilizat niciodată internetul (media UE 18%) şi numai 20% dintre persone ştiu să trimită e-mailuri, să utilizeze instrumente de editare sau să instaleze dispozitive noi, faţă de media europeană, de 59%.

Comisia Europeană şi-a stabilit drept prioritate crearea unei pieţe digitale unice prin înlăturarea obstacolelor pentru cetăţeni şi întreprinderi. Pentru a analiza acest obiectiv, strategia privind piaţa unică digitală este construită pe trei piloni: îmbunătăţirea accesului consumatorilor şi al întreprinderilor la bunuri şi servicii digitale în întreaga Europă, crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea reţelelor şi a serviciilor digitale şi, nu în ultimul rând, valorificarea maximă a potenţialului de creştere al economiei digitale.

Obiectivul pieţei unice digitale constă în eliminarea barierelor de reglementare şi, în cele din urmă, în trecerea de la 28 de pieţe naţionale la una singură. Conform Comisiei Europene, o piaţă unică digitală pe deplin funcţională ar putea să contribuie cu 415 miliarde de euro pe an la economia UE şi să creeze sute de mii de noi locuri de muncă.

Echipa proiectului pieţei unice digitale va pune în practică aceste acţiuni diferite până la sfârşitul anului 2016. Piaţa unică digitală se va afla pe ordinea de zi a reuniuni Parlamentului European din 25-26 iunie, anul viitor.

Reprezentanţa Comisiei Europene în România organizează, luni, masa rotundă cu tema ‘Piaţa unică digitală în România’, la care participă, printre alţii: Bebe Viorel Ionică – secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informaţională /MSI/, Varujan Pambuccian – membru în cadrul Comisiei parlamentare pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, Florin Lupescu – consilier principal în cadrul Direcţiei Generale pentru Reţele de Comunicaţii, Conţinut şi Tehnologie al Comisiei Europene /CE/ şi Diana Voicu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.