5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 01.03.2012

Capital.ro: Cea mai mică marjă de dobândă la credit, câştigată în instanţă. O bancă din România a căzut pradă propriului său tratament sfidător la adresa clienţilor, fiind nevoită să accep­te în instanţă o marjă de dobândă de doar 1,17%, cea mai mică din sistemul bancar. Povestea Melaniei N. începe în anul de graţie 2007. În vara acelui an, mai exact prin iulie, ea semna contractul pentru accesarea unui credit ipotecar în valoare de 33.000 euro, pe o perioadă de 20 de ani. Creditul era contractat de la o sucursală a ABN Amro (actualmente RBS) din Timişoara.

ZF: Creditele se vând încă după standarde relaxate. Doar patru bănci s-au aliniat la noul regulament al BNR privind finanţarea persoanelor fizice. Bancherii nu s-au grăbit să-şi alinieze normele interne de creditare a persoanelor fizice la noul regulament al BNR, care aplică un tratament mai dur finanţărilor în valută, astfel că până acum numai patru bănci au anunţat că vând credite după norme modificate. Termenul până la care băncile trebuia să trimită noile norme la BNR pen­tru a fi validate a expirat la sfârşitul lunii ianuarie, dar procesul de avizare este destul de lent mai ales că multe bănci au aşteptat ultima sută de metri pentru a transmite documentele necesare. Dintre băncile mari numai Alpha şi CEC Bank au anunţat până acum că aplică noile norme de creditare. Grecii de la Emporiki au fost primii care au ob­ţinut validarea normelor, încă din ianuarie, iar recent şi Garanti Bank şi-a adaptat oferta de retail.

România Liberă: 2 în 1: România loveşte Serbia ca să intre în Schengen? România ar putea obţine un beneficiu dublu după poziţia fără precedent adoptată la întâlnirea miniştrilor de Externe europeni, unde s-a opus acordării statutului de stat candidat pentru Serbia: condiţii mai bune pentru românii din Serbia şi progres în negocierile pentru aderarea la spaţiul Schengen. Motivul invocat de Bucureşti pentru blocarea Belgradului se referă la drepturile minorităţii române din Serbia, care nu beneficiază nici de şcoli în limba maternă şi nici de medii de informare în limba română. Potrivit estimărilor citate de diplomaţia română, numărul etnicilor vorbitori de limbă română din Serbia ar depăşi 200 de mii, deşi recensământul din 2002 a numărat doar în jur de 100 de mii. Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a precizat că fără un acord semnat între Bucureşti şi Belgrad privind minoritatea română candidatura Serbiei va fi blocată pe mai departe de România, dar a adăugat că un protocol în acest sens este deja „agreat în proporţie de 95-96 la sută” şi probabil va fi semnat înainte de summitul liderilor UE care începe astăzi.

EVZ: Cum arată cei pe care băncile îi iubesc. Instituţiile financiare nu mai sunt dispuse să acorde împrumuturi pentru locuinţe decât persoanelor care au venituri mari şi provin din domenii economice care au rezistat în criză. Circa 3.000 – 4.500 de lei este salariul unui român care accesează acum un credit imobiliar. Cererea de împrumuturi s-a cernut de la sine în criză, iar acum doar cei cu venituri peste medie îşi mai permit un credit pentru casă. Pe de altă parte, băncile selectează atent persoanele pe care le creditează. Preferă angajaţii din firmele de producţie, care au avut în ultimii ani rezultate bune la export, sau din energie, IT şi farma, domeniile cele mai rezistente la criză.

Adevarul: Rulmentul Braşov renaşte cu pensionari. Rulmentul Braşov, declarată falimentară în aprilie 2007, şi-ar putea redeschide porţile în acest an cu foşti angajaţi ieşiţi la pensie, după ce omul de afaceri Erdely Ede a cumpărat o parte din active. După anul 2000, industria Braşovului a devenit o tristă amintire. Rând pe rând, marile fabrici s-au închis, iar unele au fost rase de pe faţa pământului. Una dintre puţinele întreprinderi care nu au fost demolate este Rulmentul, care a intrat în faliment în aprilie 2007. Abia după 40 de licitaţii eşuate, principalele active ale societăţii au fost cumpărate, în februarie 2010, de firma Sigur Imob SRL, al cărei acţionar unic este Marcela Ţăndărică, cunoscută ca o persoană apropiată a omului de afaceri covăsnean Erdely Ede, în schimbul sumei de 2,6 milioane de euro. Încă de atunci, Erdely, consultant în cadrul companiei, a anunţat că va reînfiinţa o mică fabrică de rulmenţi, însă întreaga procedură de achiziţie a fost blocată mai bine de un an, de un aşa-zis proces de revendicare a activelor intentat de un cetăţean german, care de fapt nu exista în realitate.