ZF: Cât de mult se va mai întări dolarul în faţa leului şi cu ce costuri pentru România. Aprecierea rapidă a monedei americane poate arunca în aer factura importurilor în dolari, însă din fericire petrolul se ieftineşte. Chiar dacă impactul aprecierii dolarului asupra economiei este mult mai redus decât cel al creşterii euro, efecte există şi în acest caz având în vedere că circa o cincime din exporturile şi importurile româneşti se fac în dolari. Companiile care îşi exportă producţia în ţări ca Rusia sau China sunt avantajate de creşterea cursului, dar pe de altă parte există şi un impact negativ ca urmare a scumpirii importurilor provenite din aceste zone.
Capital: Cum se pregătesc dezvoltatorii pentru finalul Prima Casă. Acum, când o nouă ediţie „Prima Casă“ este incertă, dezvoltatorii se împart în două tabere când sunt puşi să se gândească la evoluţia pieţei în absența acestui program. O parte consideră că fără „Prima Casă“ tranzacţiile cu locuinţe vor intra într-un nou blocaj, alternativele de creditare nefiind viabile, iar dezvoltatorii aflați de cealaltă parte a baricadei spun că programul şi-a atins scopul, reuşind să direcţioneze dezvoltările noi către case mai ieftine. Fondurile de investiţii care în trecut au mizat pe susţinerea unor cartiere rezidenţiale cu sute de apartamente sunt de părere că, acum, piaţa nu mai poate absorbi decât proiecte mici.
EVZ: România, mai sigură decât în 2008. Criza ne-a adus „în rândul lumii” cu costurile împrumuturilor de stat, în timp ce pe alte ţări le-a împins pe drumul falimentului. Oarecum paradoxal, după mai bine de trei ani de criză economică, România a ajuns o destinaţie mai puţin riscantă pentru capitalurile internaţionale decât era înainte de 2008. În ultimele 12 luni, dobânda la titlurile de stat a urmat trendul de scădere al SUA şi Germaniei, în loc să meargă în sus, după Spania sau Ungaria.
ZF: Din anomaliile pieţei muncii: două milioane de români cu vârsta între 45 şi 65 de ani nu lucrează. Cum pot fi readuşi în producţie? Un procent de 40% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 45 şi 65 de ani nu lucrează, adică mai bine de două milioane de persoane apte de muncă, cu experienţă profesională, nu îşi găsesc loc pe piaţa muncii, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică. Discriminarea pe criterii de vârstă, lipsa candidaţilor calificaţi pe anumite meserii şi a unor politici de creare de noi locuri de muncă au fost principalele cauze care au condus la o rată scăzută a ocupării în România, dar şi la existenţa unor anomalii pe piaţa muncii.
Adevărul: Meşteşugarii evită criza mizând pe autofinanţare. Investiţiile cooperatorilor se bazează în proporţie de 94% pe sursele proprii ale societăţilor pe care le conduc şi peste 20% din produsele lor pleacă la export. În ultimii ani, cooperaţia meşteşugărească nu a realizat profituri spectaculoase, dar a reuşit să evite necazurile specifice crizei economice şi să-şi păstreze intacte atât efectivele de membri şi salariaţi, cât şi unităţile de producţie