5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 05.12.2012

ZF – Povestea Electrogrup: cum a ajuns un profesor clujean să controleze un business de peste 100 mil. euro şi cu 450 de angajaţi. Clujeanul Teofil Mureşan alături de fratele său Simion au construit în 15 ani un grup de firme cu afaceri de peste 100 mil. euro, care a ajuns să se bată de la egal la egal cu marii jucători locali din energie şi telecomunicaţii. Totul a pornit dintr-un apartament, cu o investiţie „iniţial redusă”, la acel moment Teofil Mureşan fiind profesor în Cluj.

Energyonline.ro: Gazprom va cumpăra 60 de benzinării OMV Petrom din România. Petrom este aproape de a ajunge la un acord cu sarbii de la NIS, divizia din Serbia a Gazprom Neft, pentru vanzarea a 60 de benzinarii din Romania. „Negocierile sunt pe ultima suta de metri. Decizia finala va veni de la Viena”, au declarat, pentru Energyonline.ro, surse din domeniu. De asemenea, potrivit acestora, mai multi angajati ai diviziei de business development din Petrom au parasit deja compania pentru a se alatura reprezentantei din Romania a NIS, unde implementeaza acelasi sistem de gestionare a statiilor ca si la Petrom si primesc un salariu de doua ori mai mare.

Capital: Giganţii imobiliari suedezi, care nu au nevoie de bănci, pariază pe România. Numărul investitorilor străini care au intrat pe piaţă în ultimii ani este eclipsat de al celor care au părăsit ţara sau şi-au oprit activitatea locală. Cu toate acestea, două nume grele au schimbat perspectiva asupra imobiliarelor româneşti. Cei doi jucători au cel puţin două puncte în comun: vin din Suedia şi au spus nu băncilor finanţatoare. Interprime Properties, subsidiara companiei imobiliare Inter IKEA Centre Group –  controlată de miliardarul suedez Ingvar Kamprad – şi gigantul din construcţii Skanska au făcut primii paşi pe piaţa românească într-o perioadă în care băncile se luptă cu dizolvarea portofoliilor de active imobiliare toxice, şi cuvântul finanţare a devenit tabu. Cei doi investitori au realizat unele dintre cele mai mari tranzacţii cu terenuri din ultimii patru ani şi sunt singurii care vor să îşi dezvolte proiectele exclusiv din surse financiare proprii.

Gândul: Topul celor mai subvenţionate judeţe din ultimele două decenii. În ultimele două decenii, statul a trimis în teritoriu, sub formă de subvenţii, peste 24 de miliarde de lei, echivalentul a 5,4 miliarde de euro (la un curs mediu de 4,45 lei/euro). Subvenţiile acordate în perioada 1991-2010 înseamnă circa 9,8% din veniturile totale ale bugetelor locale, potrivit calculelor realizate de gândul pe baza datelor INS. Din datele Statisticii mai reiese că în perioada analizată cel mai subvenţionat judeţ din România, respectiv judeţul care a avut cea mai mare pondere a subvenţiilor în totalul veniturilor, este Vrancea. Mai exact, către judeţul din estul României s-au dus între 1991 şi 2010 peste 667,3 mil. lei, echivalentul a 149,9 mil. euro, sumă care reprezintă 15,3% din veniturile totale ale judeţului în aceeaşi perioadă. În topul celor mai suvenţionate judeţe s-au mai clasat Bihor, unde subvenţiile au fost de 11,9% din venituri, Vâlcea (11,6%), Mehedinţi (11,5%), Suceava (11,4%) şi Caraş-Severin (11,4%).

Capital: Câştigă România ceva din fondurile europene? România vrea cu 40% mai mulți bani de la UE în următorul exercițiu financiar. Asta deși, la aproape șase ani de la aderare, impactul finanțărilor europene este timid și discutabil. Oficialii de la București cer în total 47 de miliarde de euro sub formă de fonduri europene nerambursabile pentru perioada 2014-2020. În opinia unor politicieni dâmbovițeni, ar trebui să ne luptăm din răsputeri pentru a obține cât mai mulți bani, ba chiar, la o adică, să ne utilizăm dreptul de veto.