5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 08.08.2014

ZF: Topul celor mai mari 50 de exportatori controlaţi de antreprenori români. Cei mai mari cinci exportatori cu capital privat românesc – InterAgro (cereale), Aramis Invest (mobilă), Gersim Impex (telecom), Rematholding CO (deşeuri) şi Taparo (mobilă) – au trimis anul trecut pe pieţele externe produse cu o valoare estimată de ZF la cel mult 500 mil. euro, în timp ce primele cinci multinaţionale au avut exporturi de 7,6 mld. euro.

ZF a realizat pentru prima dată un top al celor mai mari exportatori cu capital privat românesc pornind de la top 500 exportatori furnizat de INS. Doar 50 dintre cele 500 de companii sunt afaceri antreprenoriale în care se regăsesc acţionari români. În total, primii 500 de exportatori au contribuit anul trecut cu 37 mld. euro în total exporturi (aproape 75%), însă românii nu strâng mai mult de 2,5-3 mld. euro, potrivit calculelor ZF.

EVZ: Trenuri private vând bilete mai ieftine. CFR Călători face față cu greu concurenței în sezonul estival. În vreme ce societatea de stat se vede nevoită să renunțe la rute, privații își rotunjesc profiturile și se extind pe trasee noi, în toate colțurile țării, atrăgând noi clienți, chiar dacă tarifele operatorului național sunt mai mici, în anumite cazuri. Cel mai recent caz este al companiei doljene Softrans, care a inaugurat cursa spre mare pe 1 august. Până atunci, doar trenurile operate de CFR Călători circulau pe această rută. Introducerea cursei private vine în contextul în care, din 4 iulie 2014, au fost introduse patru trenuri de călători InterRegio, care ating viteza maximă de 160 km/h, și care parcurg distanţa dintre Bucureşti şi Constanţa în două ore. În plus, compania de stat afișează încă din 14 iunie tarife de 19,9 lei pentru o călătorie cu un tren Regio din Capitală la mare, în cadrul ofertei „Bilet de Weekend”, dar reprezentanții ei nu s-au străduit prea mult să le promoveze.

Capital: Privat vs stat – războiul răbdării. Chiar dacă sunt nemulţumiţi de modul în care arată spaţiul public, cei mai mulţi români, fie ei antreprenori sau oameni obişnuiţi, sunt învăţaţi să aştepte şi să spere că, la un moment dat, autorităţile îşi vor face datoria. Există, însă, şi excepţii. Suntem în 2014, au trecut mai mult de la şapte ani de la intrarea României în Uniunea Europeană şi aproape un sfert de secol de la căderea regimului comunist. Cu toate acestea, aproape jumătate din locuitori nu au nici azi acces la reţele de apă şi canalizare, iar mai bine de o treime din străzile din mediul urban (adică aproximativ 10.000 de kilometri) nu sunt încă modernizate. La ţară, evident că starea infrastructurii rutiere este şi mai proastă. De fapt, dacă ne gândim că încă există în Bucureşti zeci de străzi de pământ, pe care nu au ajuns nici conductele Apa Nova, nici cele ale GDF Suez, datele de mai sus n-ar trebui să ne mai mire. Nici nu mai are rost să vorbim de modul în care se desfăşoară proiecte de genul construcţiei de autostrăzi, centuri sau căi ferate moderne.

Romania Libera: Angajarea salariaţilor de la concurenţă devine permisă. Denigrarea competitorilor şi deturnarea clientelei prin folosirea secretelor comerciale se pedepsesc cu o amendă ce poate ajunge la 50.000 de lei, potrivit modificărilor aduse de Guvern la legislaţia privind concurenţa neloială. Firmele au devenit mai greu de acuzat de încălcarea prevederilor referitoare la concurenţa neloială după ce zilele trecute Guvernul a adoptat OG 12/2014 care modifică Legea 11/1991, principala prevedere în domeniu. O sumă de situaţii care în trecut erau definite ca încălcări ale principiilor concurenţei loiale au fost eliminate din noile prevederi. Acestea sunt mult mai relaxate şi lasă la latitudinea Consiliului Concurenţei libertatea de a judeca dacă se poate sau nu vorbi de încălcarea principiilor competiţiei corecte.

Europolitics: O lume financiara fara dolar? Cum este afectata moneda americana de sanctiunile impuse Rusiei. Sanctiunile dictate impotriva Rusiei de Uniunea Europeana si SUA ameninta dominatia dolarului de pe pietele monetare internationale care au ramas inca agitate de criza economica a creditelor ipotecare. Hong Kong este locul unde a devenit din ce in ce mai evident acest lucru. Banca Nationala a cumparat peste 9,5 miliarde de dolari incepand cu 1 iulie 2014 pentru a conserva pozitia monedei sale nationale. Sanctiunile impuse Rusiei au alimentat speculatiile unui influx de bani pe piata ruseasca. Operatiunile de schimb valutar cu yuanul chinezesc fata de rubla ruseasca au crescut la cel mai mare nivel in fata de 31 iulie. Perioada masurata incepe de la finele anului 2010. Oare incepe dominatia dolarului sa se clatine? Proportia acestuia in rezervele globale de valuta a inceput sa scada sub 61%. Aceasta pondere era de 72% la inceputul lui 2001. Criza financiara din 2008 care a explodat chiar in SUA este unul dintre acesti factori. Al doilea factor este ca pietele emergente, printre care si Rusia, au inceput sa isi foloseasca monedele nationale cu precadere.