Adevărul: Ţinutul Secuiesc ar fi un „stat“ cu o economie falimentară – infografie. Entitatea statală visată de activiştii filo-maghiari ar avea nevoie de câteva zeci de milioane de euro pe an numai pentru a-şi finanţa aparatul birocratic. Doar unu din trei localnici ai judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş are ocupaţie, arată datele oficiale. Calculele arată că, oricât de optimiste ar fi viziunile etnico-politice ale activiştilor, „Ţinutul Secuiesc“, format judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, nu ar putea supravieţui, în presupusa lui autonomie economică, nici măcar câteva zile. Aparatul birocratic al statului ar secătui, prin necesarul său de finanţare, resursele şi aşa sărace ale economiei locale, astfel că ar fi nevoit să se împrumute mereu pentru a supravieţui. Iar populaţia locală ar trebui să muncească infinit mai mult decât acum pentru a-şi asigura un trai decent.
ZF: În războiul ironiilor preşedinte – premier, pe tema noilor fonduri de la Bruxelles. România se pregăteşte să piardă alte 16 mld. euro. ‘Degeaba a obţinut România 22 mld. euro pentru fonduri structurale din bugetul UE pentru 2014-2020, faţă de 20 mld. euro în exerciţiul financiar anterior, dacă va pierde iarăşi trei sferturi. Noroc cu agricultura. Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au schimbat o serie de ironii unul la adresa altuia după summit-ul UE cu privire la cât de bună a fost negocierea pentru bugetul de la UE 2014-2020, fără însă să ţină cont că sunt ambii responsabili de atragerea a doar 12% din actualul buget alocat României pe fonduri structurale. Cel mai optimist, absorbţia pe fonduri structurale va ajunge la 25% până în 2015 pentru actualul exerciţiu financiar, iar dacă se va păstra acest grad redus, România va pierde alte 16,5 mld. euro din fondurile structurale din exerciţiul financiar ulterior, adică trei sferturi din cele 21,8 mld. euro cu care s-a întors preşedintele de la Bruxelles.
EVZ: Lista neagră a companiilor care fac concedieri în 2013. Cea mai mare ieşire de pe piaţă de până acum, în 2013, este a Eureko, unul dintre cei mai mari asigurători, care îşi vinde afacerea din pensii private şi asigurări de viaţă către olandezii de la Aegon. Eureko are circa 240 de angajaţi. Tot în domeniul financiar, cea mai mare bancă locală, BCR, a anunţat că va disponibiliza până la jumătatea anului viitor 1.600 de angajaţi.
ZF: Procesatorii români sunt acuzaţi că au transformat pe hârtie carne de cal în carne de vită. Diferenţa de preţ între cele două este de 1,5 euro/kilogram. România exportă carne de cal de 13 mil. euro/an, mai mult decât de vită. Diferenţa dintre cele două preţuri reprezintă un posibil mobil al fraudării prin schimbarea documentelor de livrare, spun proprietarii de abatoare care procesează carne de cal în România. „Vita tineret costă la achiziţie aproximativ 5,5-6 lei/kilogram în viu, în timp ce calul în viu costă între 3,2 şi 3,5 lei kilogram“, spune Maria Nicsan, administratorul abatorului Nicsan din Suceava, cu afaceri de 1,8 mil. euro în 2011, potrivit ultimelor date disponibile.
Capital: Privatizarea CFR Marfă a reintrat pe linia prioritară. Mult a trecut, puțin a rămas. Sau, altfel spus, așa ne lasă să credem autoritățile când fac referire la privatizarea CFR Marfă, proces întrerupt la un moment dat. Acum a apărut un nou termen: iunie, 2013. Vestea că CFR Marfă se va privatiza în 2013 a stârnit multe discuții. Pe de o parte, există voci care spun că este un termen realist, iar pe de alta sunt sceptici care susțin că acest lucru nu se va întâmpla într-un viitor apropiat, motivul fiind cât se poate de simplu: deocamdată, „interesul lor nu este să o vândă“, indiferent de negocierile cu FMI.