ZF – Cea mai mare daună plătită pe o poliţă RCA: 2 milioane de euro. Cea mai mare despăgubire achitată anul trecut în contul unei poliţe de răspundere civilă auto (RCA) s-a ridicat la aproape 2 mil. euro, iar aproape fiecare asigurător de talie mare a ajuns să aibă la activ plăţi de sute de mii de euro, potrivit datelor transmise de companii la solicitarea ZF. Dauna de 2 mil. euro a fost achitată de compania Astra, cel mai mare asigurător local, pentru un accident produs în străinătate. O despăgubire de circa un milion de euro a plătit şi Asirom, tot pentru un accident produs în străinătate, în timp ce Generali, Uniqa şi Allianz-Ţiriac au achitat despăgubiri între 250.000 şi 500.000 de euro.
România liberă: Cum alegem noile centre de putere ale României. În curând, multe oraşe ar putea intra în declin economic şi social, în timp ce altele ar putea înflori peste noapte. Este disputa pentru desemnarea capitalelor de regiune mai mult decât o luptă pentru bani între baronii din politică? Reorganizarea României prin introducerea regiunilor în locul judeţelor a stârnit o adevărată furtună printre politicienii din marile oraşe ce luptă acum pentru ca localităţile lor să devină capitala regiunii. Mizele acestor bătălii sunt uşor de depistat: influenţa şi banii care vor trebui gestionaţi de noile centre de putere ale ţării.
Gândul: Ce credeţi că semnează Florea Dumitrescu, ministrul de Finanţe al lui Ceauşescu, în această imagine din 1975? La începutul anilor 1970, România avea nevoie de bani. Mai exact, avea nevoie de valută prin care să-şi poată finanţa un plan ambiţios de dezvoltare al producţiei, în condiţiile în care volumul comerţului extern creştea într-un ritm alert, de la 4 miliarde de dolari la începutul deceniului, la 10-12 mld. dolari spre finele decadei. Cum băncile de la Moscova care deserveau în principal statele socialiste nu aveau rezerve de „valută forte”, respectiv de valută folosită în comerţul cu ţările din Occident, autorităţile de la acea vreme au decis să „se arunce în braţele capitalismului”, iar România a devenit membră a FMI şi a Băncii Mondiale, statut care o plasa la graniţa a două lumi.
IncomeMagazine: Producătorii români de smartphone-uri intră în lupta cu giganţii mondiali. Design cool, fiabilitate şi înaltă performanță. Acestea sunt probabil componentele unui smartphone de succes. Până la apariţia mărcilor locale şi a private labels, un telefon mobil care să îmbine toate aceste caracteristici avea un preţ prohibitiv pentru majoritatea românilor.
ZF: De la bancher la proprietar de restaurant pentru evenimente. Alexandru Ropcea a lăsat industria bancară după opt ani pentru a se lansa în antreprenoriat unde a pariat pe un restaurant dedicat exclusiv evenimentelor, fie ele corporate sau personale. El a deschis astfel acum mai bine de doi ani, în urma unei investiţii de 200.000 de euro, bani din credite bancare, localul La Seratta din Otopeni. „A fost un pas extrem de important pentru mine, deoarece riscurile erau destul de mari. Am renunţat la salariu, la beneficii, nu mai aveam certitudinea unui venit la finalul lunii, iar rezultatele în antreprenoriat nu ţi le garantează nimeni”.