5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 12.05.2014

ZF – Casa de Pensii numără 4,5 milioane de angajaţi, iar Casa de Sănătate 6,5 milioane. Şase instituţii publică cifre diferite pentru numărul de salariaţi din România. Confuzia privind numărul de salariaţi a fost şi mai mult sporită după ce la sfârşitul săptămânii trecute un studiu realizat de Blocul Naţional Sindical, unul dintre cele mai puternice sindicate locale, a prezentat o comparaţie între numărul de salariaţi înregistraţi la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi cel de la Casa Naţională pentru Asi­gurări de Sănătate (CNAS). Noutatea este că datele privind numărul de salariaţi furnizate de aceste instituţii nu au mai fost făcute publice până în prezent.

Bursa: Nextebank vrea să cumpere alte instituţii financiare. Se pregăteşte unirea cu Patria Credit? Nicolae Surdu, fost CEO al Băncii Carpatica, propus în Consiliul de Administraţie al băncii. Noul acţionar majoritar al Nextebank, Emerging Europe Accession Fund (EEAF), vrea să mandateze conducerea băncii să analizeze eventuale achiziţii de linii de afaceri bancare, precum şi cumpărări de sau fuziuni cu alte instituţii financiare, potrivit unui convocator de Adunare Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA). EEAF, care a anunţat, săptămâna trecută, că a finalizat preluarea Nextebank la sfârşitul lunii aprilie, după ce a primit aprobarea din partea Băncii Naţionale a României (BNR), a solicitat completarea ordinii de zi a respectivei adunări generale cu un punct care prevede mandatarea Consiliului de Administraţie şi a Comitetului Executiv al instituţiei de credit să evalueze piaţa financiar – bancară din ţara noastră „din perspectiva oportunităţilor de achiziţionare a unor active şi/sau operaţiuni complementare celor ale băncii, precum potenţiale achiziţii de portofolii performante de credite IMM sau persoane fizice, achiziţii ale unor linii de afaceri bancare sau achiziţii de instituţii financiare sau fuziuni cu instituţii financiare”.

Hotnews: Un experiment realizat de Hidroelectrica ar putea duce la caderea proiectului mamut Tarnita-Lapustesti. Toate guvernele, de la Tariceanu pana in prezent, au introdus hidrocentrala de acumulare si pompaj Tarnita- Lapustesti pe lista proiectelor prioritare pentru Romania. Motiv pentru care s-au cheltuit pe putin cinci milioane de euro, din 2008 pana in prezent, pe studii de fezabilitate. In ciuda faptului ca aceste studii nu au dovedit viabilitatea proiectului, Guvernul doreste in continuare sa-l mentina pe lista de prioritati si, eventual, sa fie cheltuiti alti bani pe alte studii de fezabilitate. Ceea ce se cunoaste mai putin este ca in Romania exista deja cinci centrale prin pompaj care nu au fost folosite niciodata. Aceasta pana vineri, 9 mai, cand au fost inaugurate, in mod experimental, timp de o luna. De rezultatele acestui studiu depinde viitorul proiectului Tarnita care deja da semne ca e si scump, si nerentabil.

Gândul: Suma fabuloasă plătită pe „ciotul” de autostradă de 6,5 kilometri de pe Bucureşti-Ploieşti. Când va fi gata. Ministrul Transporturilor Dan Şova a declarat vineri că mare parte din cei 6,5 kilometri restanţi din autostrada Bucureşti – Ploieşti vor fi gata în 2014. Afirmaţia sa contrazice datele CNADNR, dintr-un răspuns oficial semnat pe 30 aprilie de şeful CNADNR, Narcis Neaga, şi care arată că nici unul din cei 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti-Ploieşti nu va fi gata în acest an. Documentul a fost publicat pe un forum de profil. Chiar dacă nu va fi gata, „ciotul” va fi unul foarte scump, calculele gândul pe baza datelor CNADNR indicând un cost mediu, până la finele acestui an, de 32 de de milioane euro per kilometru construit.

ZF: Pantofii “made in Romania” pe locul patru în topul celor mai scumpi din Europa. O pereche costă 23 de dolari. România se află pe poziţia a patra în Europa după preţul pantofilor realizaţi, fiind precedată doar de economii occidentale, puternice, care sunt totodată un nume în industria de încălţăminte, cum este cazul Italiei, Portugaliei şi Franţei. Astfel, o pereche de pantofi made in Italia costă la ieşirea din ţara de provenienţă 45,8 dolari, faţă de circa 30 de dolari în Portugalia şi Franţa şi 23,4 dolari în România. Odată ajunşi pe rafturi, pantofii vor avea preţuri de câteva ori mai mari.

Gândul: Câţi artişti cu contract de muncă trăiesc în România. Oraşele în care nu locuieşte niciun scriitor. Puţini sunt românii care şi-au transformat pasiunea pentru artă în meserie. La nivel naţional, numărul oficial al artiştilor, respectiv al actorilor, al dansatorilor, al muzicienilor, al sculptorilor şi al scriitorilor înregistraţi în bazele oficiale de date era, la finele lui 2013, de circa 10.645 de persoane, în creştere cu 4% faţă de anul anterior.

Capital – Băsescu: Sunt revoltat; Standard & Poor’s menţine România la categoria ”junk”. “Există o casă de acordare a ratingurilor, ea se numeşte Standard & Poor’s, care încă menţine România la evaluarea de ”junk”, adică ţară nerecomandată pentru investiţii. Sunt trei agenţii de rating recunoscute în lume: Fitch, Moody’s şi Standard&Poor’s. Două din ele – Moody’s şi Fitch – au dat României investment grade-ul de mult. Moody’s -ul nici măcar pe timpul crizei nu l-a retras. Dar există acest Standard & Poor’s, care şi astăzi, după ce România are deficit sub 3% şi creştere economică de 3,5% pe anul trecut, îşi permite să menţină România la calificativul ”junk”, nerecomandat pentru investiţii”, a spus preşedintele Traian Băsescu.

Adevărul: Inflaţia mică a mărit puterea de cumpărare. Creşterea salariilor a învins scumpirile din martie 2013 până în aceeaşi lună din 2014 – Analiză. Scumpirile au depăşit creşterea veniturilor doar în câteva domenii de activitate, pe fondul inflaţiei anuale de numai 1% înregistrată în martie. Salariul real mediu a crescut cu 4,6%. Salariul mediu net pe economie acordat în martie, de 1.706 lei, a fost cu 5,5% mai mare decât cel din aceeaşi lună a anului trecut, iar media scumpirilor – inflaţia anuală – a fost de numai 1,04%, reiese din datele centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS). Asta înseamnă că salariul real, care reflectă evoluţia puterii de cumpărare, a crescut cu 4,6%.