5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în aceasta dimineaţă – 12.08.2013

Capital: Mutarea de 30 mil. euro a lui Adrian Sârbu. Pro Tv a ieșit din lista canalelor cu transmisie obligatorie. O decizie luată în premieră în audiovizualul românesc de către Adrian Sârbu a reușit, în doar câteva zile, să dea peste cap întreaga piață TV. Concurenții se gândesc (a câta oară?) să-i urmeze exemplul, clienții se gândesc dacă merită să dea 3-4 lei în plus la abonamentul TV, sute de firme de cablu se întreabă cum vor supraviețui în noile condiții. Ce face primul patron de presă liberă de douăzeci și ceva de ani? Trăiește într-un turn de cleștar (dă interviuri o dată la cinci ani și se lasă fotografiat o dată la zece). Își ia prin surprindere telespectatorii și concurenții, deopotrivă. Taie și spânzură. Și îi iese cam tot. Pentru a descrie sau măcar enumera toate „trucurile“ prin care a revoluționat piața media ne-ar trebui mult mai mult spațiu editorial. Ne vom rezuma, deci, la ultima mișcare – scoaterea celui mai popular post de televiziune românesc, Pro Tv, din sistemul must-carry.

ZF: Şefii SIF Transilvania şi-au dat bonusuri de 8 milioane de lei pentru vânzarea acţiunilor Erste.  SIF Transilvania (SIF3) şi-a recompensat cu 8 mil. lei administratorii, directorii şi salariaţii pentru profitul obţinut anul trecut, potrivit raportului semestrial emis de societate având în vedere că astfel de bonsuri se plătesc în prima jumătate a anului. SIF3 a câştigat 212 milioane de lei (48 mil. euro) anul trecut în principal din vânzarea de acţiuni Erste, primite la schimb pentru acţiunile BCR, şi din vânzarea de acţiuni BRD, participaţie istorică. Raportat la anul precedent, când SIF a raportat un rezultat record graţie vânzării acţiunilor BCR, profitul pe 2012 este mai mare cu 5 mil. lei. SIF-urile au primit la înfiinţare 30% din BCR, însă nu au reuşit să convingă acţionarul majoritar, Erste Bank, să o listeze.

Capital – Privatizarea CFR Marfă: s-a ridicat o barieră, mai rămân două. Se finalizează procesul privatizării CFR Marfă? Scenariul optimist ar arăta cam aşa: investitorul aduce banii și începe un plan de investiții. Mai rămâne un hop: Consiliul Concurenței. «Încă puțin și se liniștesc apele. Așteptăm publicarea contractului în Monitorul Oficial, ultima etapă procedurală înainte de a fi chemat GFR pentru semnătură. Apoi, în 60 de zile, cumpărătorul trebuie să depună banii», ne-au transmis reprezentanții Ministerului Transporturilor.  „Cât de puțin?“, nici ei nu știu. Doar că „jocul politic din jurul CFR Marfă“, despre care toată lumea vorbește, nu pare să se fi încheiat. În toată această inconsecvență,  Grup Feroviar Român (GFR), câştigătorul licitaţiei, a anunțat că se află în discuţii „avansate“ cu instituţii financiare internaţionale pentru a finanţa această achiziţie.

ZF: Mişu Negriţoiu, ING: Bănci româneşti, bănci străine. Aveţi câteva argumente de ce băncile româneşti sunt diferite? Şi de ce ar credita mai mult economia reală? Criza financiară din 2008 şi recesiunea economică în anii care au urmat au ascuţit criticile asupra instituţiilor financiare, în general, şi asupra băncilor, în special. În primul rând, pentru că au declanşat criza, iar mai apoi, pentru că nu contribuie suficient la ieşirea din recesiune. Probabil că în istoria lor de secole, instituţiile bancare nu au atras atâta ostilitate şi nu au fost ţinta atâtor critici – justificate sau imaginare.

România liberă: Cât se mai pot ieftini creditele în lei. În urmă cu un an, cele două dobânzi se situau la nivelul de 4,63% şi, respectiv, 4,83% de unde rezultă ieftinirea creditelor în lei cu procentaje în jurul a 0,6%. Pe piaţă au apărut deja credite în lei purtătoare ale unei dobânzi mai mari cu doar 1% faţă de cele în euro. În special e vorba de bănci locale, lipsite de liniile de finanţare în monedă unică primite de băncile cu capital străin. CEC Bank percepe în cazul creditelor destinate achiziţiilor de imobile o dobândă la lei de 7,73%, cu doar 0,4% mai mare decât cea la euro, de 7,34%. În cazul altor bănci, precum Banca Transilvania sau BancPost, diferenţa de dobândă este în jurul a 1,5%.