5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 16.07.2013

Capital: De ce nu vom vedea prea curând metrou la Otopeni. Calculele reci arată că linia M6, care este planificată să lege Capitala de Aeroportul Henri Coandă, nu are de fapt șanse să devină realitate în următoarea perioadă. La începutul lui iulie, ministrul transporturilor, Relu Fenechiu, a pus pentru prima dată în mod oficial sub semnul întrebării un proiect pe care unii îl declaraseră deja, mai mult sau mai puțin public, drept utopic. „În ceea ce priveşte magistrala 6 de metrou dintre Gara de Nord şi Otopeni, daţi-mi voie să vă spun că suma de 1,2 miliarde de euro, la cât este estimat costul acesteia, mie personal mi se pare uriaşă”, a afirmat el. În locul metroului, spunea ministrul, ar trebui reabilitată și prelungită linia ferată deja existentă pe traseul București Nord-Chitila – Mogoșoaia – Balotești. Surse din domeniu spun că ridicarea vitezei la 80-90 km/h și electrificarea pe întregul traseu ar costa câteva zeci de milioane de euro, iar prelungirea cu circa doi kilometri a liniei existente și construcția unei gări (cel mai probabil subterane) la aeroport ar mai însemna alte câteva zeci de milioane de euro.

ZF: România este cel mai bun client al FMI, de la care primeşte bani şi îndrumare încă de dinainte de 1989, însă este printre cele mai sărace state din UE. Fondul Monetar Internaţional a intervenit după căderea Zidului Berlinului în Europa de Est pentru a finanţa tranziţia ţărilor din regiune de la economii de co­mandă la economii de piaţă. România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria, toate au încheiat acorduri cu Fondul de la Washington, iar la aproape un sfert de secol de la căderea regimurilor comuniste din pluton s-au detaşat Polonia şi Ungaria. Dacă în trecut condiţiile impuse de FMI erau sino­nime cu tăierile de cheltuieli, austeritatea şi obiectivele stricte, acum acesta şi-a creat imaginea de instituţie care propovăduieşte creşterea. Să fi venit prea târziu schimbarea pentru România – care a tras cei mai mulţi bani de la FMI – şi Bulgaria, ţările care au rămas cele mai sărace din UE? În cazul Poloniei, un stat protejat de investiţiile venite de la vecinii germani şi în care guvernul şi-a păstrat controlul în sectoarele strategice, cele mai multe acorduri au fost preventive, banii nefiind traşi. Această economie este singura din UE care nu a intrat în recesiune în timpul şi după criza economică şi financiară mondială.

Romania Libera: Povestea neştiută a lui George Copos. Bine pregătit politico-ideologic şi profesional”, „respectă principiile şi normele vieţii şi muncii comuniştilor”, „a coordonat activitatea brigăzilor studenţeşti pe Şantierul Canal Dunăre-Marea Neagră, obţinând rezultate bune în muncă”. Toate aceste aprecieri fac parte din dosarul de cadre al fostului lider utecist George Copos, în prezent unul dintre cei mai cunoscuţi afacerişti din România. De altfel, Copos îşi asumă trecutul comunist şi povesteşte, pentru România liberă, cu ce s-a ocupat în acea perioadă. România liberă a intrat în posesia dosarului de cadre al omului de afaceri George Copos, care se găseşte la Arhivele Naţionale Istorice Centrale. Potrivit acestuia, fostul patron al Clubului Rapid şi-a început cariera în lumea sportului încă din adolescenţă. La 17 ani, în 1970, Copos a devenit membru în Biroul Comitetului UTC din Liceul teoretic din Tuşnad şi a fost responsabil cu activitatea sportiv-turistică. De atunci, ascensiunea acestuia în funcţii a fost constantă.

Gandul.info: Negociatorul-şef al ştergerii datoriei Rompetrol: În vremea lui Boc, negocierile au fost purtate direct de DGIPI. Kazahii au fost ameninţaţi că o să-i salte procuratura, că vor fi arestaţi. „Nu mai era timp de aşteptat”. Aşa justifică Gabriel Dumitraşcu, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, la INTERVIURILE GÂNDUL, rapiditatea cu care statul a căzut la înţelegere cu kazahii, deţinătorii grupului Rompetrol, pentru ca Guvernul să nu mai pretindă datoriile istorice de 517 milioane de euro ale rafinăriei Petromidia, primind în schimb 44,6% din acţiuni, o ofertă de 200 de milioane de doari pentru 26,6% dintre acestea şi garanţia că restul de 18% nu vor fi diluate în următorii ani. De ce „nu mai era timp”? Negociatorului-şef, cel care a şi semnat înţelegerea din 15 februarie, întoarsă acum de preşedintele Băsescu în Parlament pentru reexaminare, invocă temerea că cei de la KazMunaiGaz ar fi declanşat insolvenţa rafinăriei şi s-ar fi reorientat spre Franţa, strategie din care „statul nu ar mai fi recuperat nimic”.

Daily Business: Stim ce mancam? Cum ne ferim de mezelurile cu numai 10% carne. Mancam mult si prost. Mezeluri ieftine, pline de tot felul de „artificii”, umflate cu apa si coloranti! Ce trebuie sa stim despre mezelurile, branzeturile si produsele „traditionale”, aflati dintr-un material realizat de DailyBusiness.ro. Sondajele privind comportamentul de consum al romanilor arata ca, in procesul alegerii produselor alimentare, primeaza doua criterii – unul este aspectul, iar cel de-al doilea este pretul. Abia apoi urmeaza celelalte criterii, precum continutul, calitatea, termenul de garantie etc. Avand o asemenea grila de alegere, cei mai multi dintre romani isi fac cumparaturile in functie de pret si cantitate. Produsele la „promotii”, cu preturi spectaculos de mici, in cantitati incomparabil mai mari decat concurenta, sunt cele mai vandute.