5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 17.02.2014
Capital: România, un nou paradis fiscal? Investitorii români sunt încurajaţi să-şi ţină banii în ţară. România devine la fel de prietenoasă ca Cipru sau Olanda, ţări foarte tentante pentru înregistrarea afacerilor. Din 2014, regimul fiscal de tip holding este reglementat în Codul fiscal. România are, în premieră, prevederi fiscale de tip holding. Este vorba de un regim simplu care îndeplineşte cele două condiţii minimale necesare pentru funcţionarea holdingului: scutiri de impozit pe câştigurile de capital şi pe dividende. În acelaşi timp, nu sunt impozitate nici veniturile din lichidare obţinute de societatea holding din vânzarea titlurilor de participare în filialele pe care le deţine. Relaxarea ar putea impulsiona stabilirea holdingurilor în România.
ZF: Tabloul macro al economiei în 2013: cum au mers industria, agricultura, investiţiile străine, fondurile europene, piaţa muncii, datoria publică, deficitul bugetar, consumul, exporturile, importurile şi inflaţia anul trecut. Rezultatele bune din agricultură, plusul de la producţia industrială, rambursările de aproape 3 miliarde de euro din fonduri europene, exporturile–record de aproape 50 mld. euro, creşterea consumului pe final de an şi avansul investiţiilor străine au fost doar doar o parte dintre indicatorii care au susţinut creşterea economiei peste aşteptări în 2013. Anul trecut, România a raportat o creştere economică de 3,5%, depăşind toate prognozele analiştilor, care nu vedeau o creştere mai mare de 2%. ZF a făcut o selecţie a celor mai importanţi indicatori macroeconomici care au ajutat la îmbunătăţirea, măcar în statistici, a situaţiei economice şi a căror evoluţie ar putea crea premisele redresării economice mult aşteptate. Încă nu sunt date explicaţiile detaliate privind evoluţia PIB-ului de anul trecut, dar este clar că agricultura şi industria îşi împart „responsabilitatea“ creşterii economice.
Gândul: Când vor fi introduse impozitul diferenţiat şi taxa de solidaritate. Impozitul diferenţiat nu va fi introdus în mod sigur în acest an pentru veniturile persoanelor fizice, la fel cum nici taxa de solidaritate pe venituri ridicate nu va fi aplicată în 2014 dacă nu există o decizie unanimă în cadrul USL, a declarat premierul Victor Ponta. „Taxa de solidaritate nu e trecută ca venit bugetar şi nu există un acord unanim în cadrul USL. Suntem trei de acord că ar fi bună, dar al patrulea nu e de acord”, a spus Ponta, care a precizat că susţine în continuare introducerea unei astfel de taxe, dar nu fără o decizie politică unanimă.
Hotnews – Cum explica Daniel Daianu cei peste 68.000 de euro castigati la ASF in lunile noiembrie si decembrie din 2013: Pe langa salariu a primit o prima de vacanta anuala si inca o prima de sfarsit de an. Prim-vicepresedintele ASF, Daniel Daianu, a transmis duminica catre HotNews.ro cateva precizari privind veniturile brute castigate de acesta la ASF in lunile noiembrie si decembrie din 2013: 17.096 euro si respectiv 50.946 euro. „Venitul meu brut din decembrie 2013 cuprinde, alaturi de salariul brut, o prima de vacanta anuala (echivaland cu un salariu) de care beneficiaza lucratorii ASF si pe care am ridicat-o in acea luna si o prima de sfarsit de an. De aici apare discrepanta mare fata de noiembrie si celelalte luni. (..) Ca optiune personala, o parte din salariul meu la ASF ia lunar calea unor donatii, precizeaza Daniel Daianu.
Agrointeligenta.ro: Experimente pe pământ ca pe animale: 40 de ani de pus îngrășăminte în sol românesc pentru a vedea cum reacționează. Specialiștii divulgă formula pentru o recoltă perfectă. România a îngropat rând pe rând majoritatea experimentelor de lungă durată care studiază impactul în timp al aplicării îngrășămintelor asupra calității solului, derulate, începând cu anul 1970, de Institutul pentru Cercetări Pedologice și Agrochimice, singurele experiențe încă în derulare fiind cele din județul Timiș. În paralel însă, Institutul de la Fundulea a reușit să-și conserve cu succes o bună parte din aceste experimente de lungă durată în domeniul studiului solului. Valoarea lor constă tocmai în informațiile cantitative acumulate de-a lungul deceniilor cu răbdare, de către cercetătorii care le-au avut în coordonare, pentru a observa modificările de comportament ale solului, adică felul cum degenerează sau se conservă structura acestuia sub stresul generat de aplicarea continuă, an de an, a îngrășămintelor chimice dar și cum evoluează producțiile agricole pe termen lung, în diverse scenarii de chimizare.