5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 18.03.2014

ZF: Domo şi Flanco pregătesc terenul pentru o tranzacţie. Împreună s-ar apropia de liderul Altex.  Retailerii electroIT Domo şi Flanco, numărul doi şi trei din piaţa de profil, se află în negocieri pentru crearea unui jucător cu afaceri de peste 250 mil. euro, aproape cât liderul pieţei. „O tranzacţie ar fi normală având în vedere numărul mare de jucători şi numărul prea mare de magazine. Eu sunt deschis către o tranzacţie“, a declarat pentru ZF  Iulian Stanciu, proprietarul magazinelor Flanco şi acţionar al eMag, cel mai mare jucător din comerţul electronic românesc. Miliardarul bulgar Tzvetan Vassilev, care controlează indirect Domo, dar şi un lanţ de magazine de electroIT în Bulgaria, ar fi interesat de preluarea unui competitor din piaţa din România şi de crearea unui jucător suficient de mare cât să reziste şi să se bată de la egal l0 egal cu liderul Altex, potrivit unor surse din piaţă.

Hotnews: Parlamentul Crimeei a decis nationalizarea companiilor de gaze. Parlamentul Crimeei a votat, luni, pentru nationalizarea companiilor de gaze Chornomornaftohaz si Ukrtransgaz, potrivit Reuters. Un oficial din Crimeea a anuntat inca de saptamana trecuta ca dupa preluarea controlului asupra Chornomornaftohaz, aceasta ar putea fi vanduta unei companii din Rusia, precum Gazprom. O alta decizie ar fi, potrivit BBC, expropriera companiilor de petrol si gaze care opereaza in zona Crimeei, atat onshore, cat si offshore. Chornomornaftohaz si Ukrtransgaz sunt doua filiale ale Naftogaz Ucraina.

Bursa – ASF: Persoane din cadrul BCR au manipulat piaţa de capital. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a constatat acţiuni de manipulare a pieţei de capital la Banca Comercială Română, în urma controlului privind cazul Harinvest, şi a sesizat DIICOT, în acest sens. Potrivit unui comunicat al ASF, în şedinţa de Consiliu din data de 17 martie 2014, Autoritatea de Supraveghere Financiară a decis măsuri sancţionatorii pentru societăţile implicate în cazul Harinvest.
În privinţa Băncii Comerciale Române, Autoritatea precizează: „Controlul a fost iniţiat în data de 8 ianuarie 2014 şi a inclus verificarea unor aspecte privind tranzacţiile de tip sell-out, precum şi cele corelate cu acestea, derulate de societate în perioada aprilie 2012 – noiembrie 2013, având contraparte SSIF Harinvest SA”.

România liberă: Finanţarea Comarnic-Braşov: cum arată reţeta austriacă. Compania Naţională de Drumuri s-a bazat într-o măsură prea mare pe împrumuturile bancare pentru realizarea autostrăzii Comarnic-Braşov, iar odată retras unul dintre bancheri soarta proiectului ajunge pe muchie de cuţit. Emisiunile de bonduri, practică răspândită în alte ţări, ar putea preîntâmpina asemenea situaţii. CNADNR, care gestionează fără succes prea mare proiectul concesiunii autostrăzii Comarnic-Braşov, trebuie să treacă la modalităţi inteligente, moderne de finanţare a proiectelor noi de infrastructură rutieră în detrimentul modalităţilor învechite practicate în prezent, relevă discuţii purtate cu economişti, specialişti din zona transporturilor, dar şi o analiză a practicilor folosite în alte ţări, precum Austria sau Franţa. Surse din cadrul CNADNR au declarat zilele trecute ziarului „România liberă“ că una dintre băncile care urma să asigure o parte a finanţării s-ar fi retras din proiect, fapt ce face incertă închiderea financiară a înţelegerii convenite cu firmele Vinci-Strabag-Aktor.

Agrointel.ro: Un fermier român vrea să dea lovitura în Europa cu usturoiul negru: Nu are miros și e mai sănătos. Usturoiul negru a fost, timp de secole, unul dintre secretele longevității asiaticilor, iar procedeul obținerii sale a fost păstrat cu sfințenie de către coreeni până de curând. Cultivarea usturoiului negru este similară cu cea a unui soi tradițional, dar după recoltare, cățeii sunt macerați în condiții speciale. În România, un singur fermier s-a dedicat descoperirii și reproducerii rețetei prin care un anumit soi de usturoi devine negru, pierzându-și gustul înțepător, mirosul neplăcut, dar păstrându-și aroma și sporindu-și proprietățile vindecătoare.

Capital: Vremea retailerilor mari cu preţuri mici. O (rapidă) trecere în revistă a numelor internaţionale apărute în ultimii şase ani de criză în peisajul autohton al retailului de modă arată că înclinaţia bruscă a românilor spre economisire încurajează extinderile în forţă ale lanţurilor orientate către preţurile mici. Chiar dacă nu e neapărat lungă, pe listă sunt cel puţin şapte intrări răsunătoare: după „instalarea oficială“ a crizei în România (decembrie 2008) şi-au deschis primele magazine în ţară olandezii de la Clemes&August Brenningkmmeijer (C&A; 2009), francezii de la Decathlon (2009), americanii de la Gap (aduşi în franciză de Marionopoulos Group, 2009), britanicii de la New Look (2011), suedezii de la Hennes&Mauritz AB (H&M; 2011) şi lanţurile franceze Camaïeu (2012) şi Mim (2013).