5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 18.07.2014
Capital: Producţia mai slabă de cereale va trage în jos creşterea economică. În condiţiile în care ponderea agriculturii în PIB este de 5-6%, producţia de cereale mai slabă din acest an va influenţa creşterea economică a României, aceasta nefiind mai mare de 2,3%. În plină campanie de recoltare a cerealelor, fermierii din România susţin că producţia de cereale a scăzut în 2014 cu 20-25% faţă de anul trecut. Potrivit analiştilor economici această scădere va duce la o creştere economică mai mică decât în 2013.„Scăderea producţiei cerealelor va avea un impact direct asupra creşterii economice din România. Orice scădere din acest sector are efect asupra creşterii economice. Este imposibil să mai avem un an agricol ca 2013, când s-au înregistrat valori record.
ZF: Nici salariile de 2.000 € nu-i mai conving pe tineri să stea în ţară cât timp „condiţiile generale lasă de dorit”. Aproape 1.000 de tineri care au reuşit să treacă de examenul de bacalaureat anul acesta au intrat pe porţile Universităţii Politehnica din Bucureşti în ultimele cinci zile doar pentru a se înscrie la Facultatea de automatică şi calculatoare. Ei „se luptă” pe 500 de locuri la buget şi încă 150 la taxă, iar unii au „bătut drumul” de la Piteşti, Mangalia sau Piatra-Neamţ pentru că sunt conştienţi că industria IT „este de viitor şi salariile sunt mari”.
Chiar de la primul job un angajat dintr-o companie cu profitl IT poate câştiga de la 400 de euro în sus, mai mult decât salariul mediu pe economie, iar după cinci ani unii programatori, spre exemplu, pot ajunge şi la venituri de 2.500 de euro pe lună (de circa 3 ori mai mari decât salariul mediu din domeniu). Şi totuşi mulţi dintre viitorii programatori, administratori de sistem sau web designeri încă vor să plece în străinătate să lucreze, nu pentru că domeniul IT ar fi slab dezvoltat în România, din contră, ci pentru că simt că ţara, în ansamblu, nu are ce să le ofere.
EVZ: Insolvența Amurco îl scapă de Niculae de datoriile către angajați. Actualii și foștii salariați de la Amurco Bacău îl amenință pe miliardarul Ioan Niculae cu executarea silită, dacă nu le va da salariile și plățile compensatorii restante. Pe 16 iulie 2014, Tribunalul Bacău a decis deschiderea procedurii de insolvență în cazul combinatului chimic Amurco, deținut de omul de afaceri Ioan Niculae. Cererea fusese înregistrată cu doar două zile înainte ca magistrații să accepte intrarea în insolvență, astfel că vestea a căzut ca un trăznet peste sutele de oameni care așteaptă ca cel mai bogat român să le dea banii care li se cuvin. În total, Amurco le datorează salariaților care au fost concediați colectiv în 2013 și 2014 aproape 20,7 milioane de lei, reprezentând plățile compensatorii. La această sumă se adaugă salariile restante pe patru luni ale celor 127 de angajați, câți au mai rămas în combinatul care număra în 2000, la doi ani după preluarea de către Niculae, aproximativ 1.500 de muncitori.
Gandul: Dupa hartile de hazard de 40 milioane de euro, Ministerul Mediului da 77 de milioane de euro pe un sistem IT anti-inundatii. Dupa ce Apele Romane au dat peste 40 de milioane de euro pentru realizarea hartilor de hazard la inundatii, acum Ministerul Mediului va cheltui alte 77 milioane de euro pentru realizarea unui sistem informational destinat prevenirii si reducerii consecintelor distructive ale inundatiilor. Asocierea formata din Dimar SRL, Expert One Research, Rokura si UTI Grup va furniza Ministerul Mediului un sistem informational destinat prevenirii si reducerii consecintelor distructive ale inundatiilor, potrivit Mediafax. Autoritatea contactanta a estimat valoarea licitatiei la 342,4 milioane de lei, TVA inclus, conform anuntului de participare publicat in octombrie 2013 pe www.e-licitatie.ro. Pe de alta parte, in luna aprilie a acestui an Administratia Nationala „Apele Romane” (ANAR) a anuntat finalizarea hartilor de hazard la inundatii, pentru care a cheltuit peste 40 milioane de euro, majoritatea bani europeni.
Cursdeguvernare: Cum și cât taxează România în raport cu media europeană. Potrivit raportul pe 2014 privind tendințele de taxare în țările UE, decalajul dintre impozitele colectate de România și media UE 28 a fost de peste 11 puncte procentuale ( 28,3% din PIB față de 39,4% din PIB pentru UE 28, date definitive prelucrate pentru 2012. România se plasează astfel pe locul patru, la un nivel comparabil cu Bulgaria și Letonia (fiecare cu câte 27,9%). În structură, prin comparație cu distribuția relativ echilibrată pe media UE 28, taxele aplicate la noi sunt puternic concentrate pe partea de taxe indirecte ( accize și TVA) și semnificativ mai mici pe zona de impozite directe ( pe venit, pe profit, pe avere etc.), în timp ce la contribuții sociale valorile sunt comparabile (de unde și un argument în favoarea neaplicării reducerii taxelor aferente).