5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 18.09.2014

ZF – Lanţul slăbiciunilor: întârzierea licitaţiilor a „împins“ finalizarea a 150 km de autostrăzi pentru 2016. Aproape 150 din cei circa 200 de kilometri de autostrăzi pe care România îi are în prezent în construcţie ar urma să fie gata în 2016. În cazul unora dintre tronsoane, aşa cum sunt Lugoj-Deva (loturile 2, 3 şi 4) sau Timişoara-Lugoj (lot 2), lucrările au început anul acesta şi ar urma să fie gata abia peste doi ani pentru că licitaţiile de atribuire a contractelor au fost întârziate în ultimii ani. Compania de drumuri a plătit până acum circa 230 de milioane de euro pentru cei aproape 200 de kilometri de autostrăzi aflaţi în lucru, care ar urma să coste în total circa 900 mil. euro sau, în medie, 4,5 milioane de euro/kilometru, arată o analiză a ZF pe baza datelor transmise de CNADNR.

România liberă – De ce este independența Scoției importantă pentru întreaga lume

ZF: Anomalie în bănci: creditele firmelor mici sunt la fel de scumpe ca şi creditele de consum. Dobânzile nominale pornesc de la 6-7% pe an şi pot ajunge la 13% pe an în cazul băncilor mari, dar la acestea se adaugă comisioane de acordare şi de gestiune care mai adaugă cel puţin două puncte procentuale la costul total. Asftel, costul efectiv porneşte de la 9% pe an. Dobânda efectivă a unui credit de consum fără garanţii porneşte de la 10% pe an.

Gândul: 27 de deputaţi şi senatori PSD modifică substanţial Codul Silvic. O portiţă pentru defrişări, înjumătăţirea suprafeţei pe care România ar trebui să o împădurească până în 2030 şi posibilitatea ca RA-APPS să-şi înfiinţeze propriul ocol silvic. Aceastea sunt principalele prevederi ale noului Cod Silvic, propus de 127 de deputaţi şi senatori PSD, care a trecut cu uşurinţă de Senat şi urmează să fie adoptat şi de Camera Deputaţilor prin procedură de urgenţă. Astfel, prin amendamentele propuse, din fondul forestier naţional vor fi scoase perdelele forestiere de protecţie, jnepenişurile şi păşunile, care vor putea fi defrişate cu riscul alunecărilor de teren şi al altor efecte ale inundaţiilor.

ZF – Grâul din Borcea, Cobadin sau Bechet merge în Djibouti, Etiopia şi Nigeria. Traderii multinaţionali de cereale reînnoadă legăturile de afaceri ale României cu Africa sub-sahariană, economii cu care România are legături economice aproape inexistente, dar reluate acum prin exporturile de grâu. Exporturile de grâu sunt singurele legături comerciale de mare valoare pe care România le are cu Djibouti, Etiopia sau Nigeria, ţări din Africa sub-sahariană, o regiune ce avea o poziţie strategică în planurile de diplomaţie economică ale României din urmă cu două decenii.

Agrointeligenta – Întrebarea care stă pe buzele fiecărui fermier: ”Când se renunță la taxa de stâlp în agricultură?”. Răspunsul care ar putea arunca în aer campania electorală. Discuțiile privind o decizie politică legată de excluderea agriculturii din aria de aplicabilitate a impozitului pentru construcții speciale au intrat pe ultima sută de metri. La nivelul Guvernului nu există încă un punct de vedere unanim acceptat. Vicepremierul Daniel Constantin își dorește un statut special pentru agricultură în cazul acestui impozit: fie renunțare completă, fie includerea unor categorii de construcții, cum ar fi cele din irigații, într-o listă care să fie scutită de la plata ”taxei pe stâlp”. Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului de Finanțe consideră că actuala formă, modificată, a acestui impozit este suficientă.

Adevărul: TAROM împlineşte, la 18 septembrie, 60 de ani. Repere din istoria companiei