5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 19.03.2013

Capital.ro: Triplă lovitură pentru leasing. Mai puțini clienți din cauza reorientării către finanțarea în lei, diminuarea prețului de revânzare al vehiculelor recuperate de la rău-platnici din cauza timbrului de mediu și perspectiva sancționării unor clauze contractuale în instanță sunt riscurile de care piaţa de leasing se teme cel mai mult în 2013. Noul Cod de procedură civilă, timbrul de mediu și Regulamentul nr. 12 al BNR sunt cele trei modificări legislative care pun la încercare leasingul financiar în acest an. „Pe lângă contextul macroeconomic dificil, anul 2013 aduce importante modificări de ordin legislativ, cu impact semnificativ asupra activităţii de leasing din România, respectiv adoptarea şi implementarea timbrului de mediu pentru autoturisme, aplicarea noului Cod de procedura civilă şi, nu în ultimul rând, liniile directoare transmise de BNR cu privire la majorarea ponderii finanţărilor acordate în moneda naţională (Regulamentul BNR nr. 17/2012)”, a declarat Vorles Morlot, directorul general al BRD Sogelease.

ZF: Miza din spatele noii legi a retrocedărilor: terenuri şi păduri de 11 miliarde de euro. După companiile din energie la care guvernul a cedat pachete mari de acţiuni pentru aşa-zisele despăgubiri, de fapt mijloace de îmbogăţire rapidă ale samsarilor care au cumpărat la 10-20% din valoare titlurile de retrocedare, noua ţintă sunt pădurile. Guvernul vrea înfiinţeze prin noua lege a retrocedărilor un fond naţional în care să verse ce a mai rămas în proprietatea statului pentru a compensa persoanele ale căror imobile au fost confiscate de regimul comunist în urmă cu peste şaizeci de ani şi care nu mai pot primi compensaţii în natură. Nicio altă ţară din Europa de Est nu a mai cedat câte 20-40% din companiile din energie sau din monopoluri pentru retrocedări. Ungaria, Polonia şi Cehia au limitat retrocedările.

Riscograma: Urmează poprirea pe toate conturile din Europa. Prostia până la delir pare, la prima vedere, singura explicaţie a birocraţilor-şefi din zona euro, care au ales să-şi tragă un glonţ în picior cu bail-in-ul din Cipru. Există însă o rezervă la această concluzie – ea e trasă strict pe baza informaţiilor disponibile public. Dar oare ce alte informaţii ar putea face ca această variantă să nu mai pară deloc stupidă ci cel mult ticăloasă? Admitând că stupiditatea încă e pe masă ca scenariu (probabilitatea sa poate fi 1% sau 99%), nu reuşesc să văd decât o singură alternativă plauzibilă: Urmează o poprire şi taxare „o-singură-dată” pe mai toate conturile din Zona Euro sau poate chiar din UE, ca încercare de-a „rezolva” decisiv criza monedei.

Income Magazine: Cu ce vor fi înlocuite morile de vânt? Unul din marile deziderate ale Uniunii Europene este ca, până în anul 2020, energia produsă de statele membre să provină, în proporţie de 20%, din resurse regenerabile.Acestea sunt deja ultracunoscute – eoliană, solară, geotermală sau biomasă. Până atunci, este foarte posibil ca unele dintre cercetările pe care companii sau laboratoare ale unor mari universităţi le efectuează să pună pe masă forme mai eficiente de generare de curent, astfel încât peste 30-40 ani vom putea vorbi la timpul trecut de mori de vânt, de panouri solare sau de fabricile care ard combustibil solid. Cercetătorii aruncă adesea pe piaţă sintagma „energia viitorului” ori de câte ori consideră că au găsit formula magică şi este de aşteptat ca parte dintre aceste descoperiri să devină adevărate afaceri într-un timp mai mult sau mai puţin apropiat.

Romania Libera: Şova vrea subsidii pentru concesionarii de autostrăzi. Proasta imagine a României în ochii marilor bancheri face să fie fezabil un singur tip de PPP sau de concesiune în cazul autostrăzilor, cel în care statul se obligă să acopere eventualele găuri financiare, reale sau nu, ale investitorilor. Departamentul Proiectelor de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS) doreşte modificarea Legii Parteneriatului Public-Privat (PPP) astfel încât statului să i se acorde permisiunea de a susţine investitorii/concesionarii în situaţia în care aceştia nu obţin profituri şi nu pot asigura banii pe care trebuie să îi returneze bancherilor, anume principalul împrumutului angajat pentru realizarea investiţiei şi dobânzile aferente.