EVZ: Universităţile româneşti au ieşit la vânătoare de genii. O modă împrumutată de la elitistele Cambridge şi Oxford ia naştere şi în universităţile de la noi: se caută tineri eminenţi, nu elevi mediocri, care să treacă prin facultate ca gâsca prin apă. Sunt luaţi în vizor încă din liceu. Ca să pună mâna pe cei mai buni studenţi, rectorii români s-au „dezbrăcat” de orgolii şi au început să aplice reţeta de succes a universităţilor occidentale: „curtarea” elevilor de zece. Cei mai câştigaţi sunt tinerii, care au şansa de a rămâne lângă familie, dar pot călători cu bursele internaţionale primite cadou.
ZF – Cinteză, BNR: Avem încă masca de oxigen pe faţă. De-abia din a doua jumătate a lui 2013 trecem la salon. Nicolae Cinteză, şeful Supravegherii din BNR, spune că nu vor exista falimente în sistemul bancar anul acesta, însă estimează că doar din a doua parte a anului 2013 economia ar putea trece de la faza de reanimare la etapa de „salon”. „Cred că încă suntem cu masca de oxigen pe faţă. Nu sunt optimist de felul meu. Dar sper să trecem cu bine de 2012 şi din a doua parte a lui 2013 să trecem la faza de «salon». Nu cred că va fi cazul să luăm vreo măsură de stabilizare a vreunei bănci până la sfârşitul anului 2012 şi nici nu cred că vom avea falimente. Dar totul depinde de capacitatea băncilor de a-şi adapta modelele de business”, a declarat Cinteză, care conduce de circa un deceniu Direcţia de Supraveghere a BNR, cunoscând în amănunt sistemul bancar.
Adevărul: Patronii îşi finanţează firmele cu bani de acasă. Împrumuturile personale de la rude sau prieteni sunt formulele financiare preferate de 75% din întreprinzători. La creditele bancare apelează din ce în ce mai puţini patroni. Pentru companiile mici şi mijlocii, criza nu s-a încheiat nici în 2012, având în vedere că firmele se confruntă cu aceleaşi probleme ca în anii 2009-2010: accesul dificil la finanţare, scăderea cererii, scumpirea materialelor sau întârzierile la încasarea facturilor.
ZF: Seceta aruncă în aer preţul porumbului. Seceta şi temperaturile ridicate au pus deja la pământ aproximativ o treime din producţia locală de porumb, dar fermierii locali vor reuşi să îşi acopere o parte din pierderi ca urmare a cotaţiilor în creştere. Explozia preţurilor la nivel internaţional s-a produs şi pentru că Statele Unite, cel mai mare producător, vor strânge în acest an de pe câmpuri doar o fracţiune din suprafeţele însămânţate cu porumb în primăvară. O bună parte din regiunile americane cele mai productive pentru porumb sunt deja etichetate ca fiind afectate de secetă severă sau extremă.
Capital: Codul muncii se întoarce la originile sindicale. La doar o lună după ce Codul muncii împlinea un an, ministrul de resort a anunțat noi modificări ale legii. În mare, este vorba de o revenire la forma anterioară. Față de varianta actuală, la a cărei formulare rolul decisiv l-a avut mediul de business, acum, jocurile sunt făcute de sindicate. Potrivit ministrului muncii, Mariana Câmpeanu, documentul în baza căruia s-a luat decizia modificării Codului este studiul „Piața muncii, între eficiență economică și echitate socială”, realizat, atenție, în cadrul unui proiect al Blocului Național Sindical (BNS).