5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 19.11.2014

Capital: Câţi bani europeni au accesat fermierii români în ultimii ani. Din 2007 şi până în prezent fermierii români au accesat 6,51 de miliarde de euro pentru proiecte de investiţii şi plăţi directe, potrivit Agenţiei pentru Finanţare Investiţiilor Rurale (AFIR). Pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 au fost alocate fonduri în valoare de 9,32 de miliarde de euro(din care 6,14 pentru proiecte de investiţii şi 3,18 miliarde de euro pentru plăţi directe), dar până în octombrie 2014 absorbţia efectivă a fondurilor alocate de Uniunea Europeană a fost 72,68%. Dacă până în octombrie 2013, valoarea fondurilor nerambursabile plătite era de 5,46 de miliarde de euro, până în octombrie 2014 plăţile au ajuns la 6,51 de miliarde de euro.

EVZ: Variantele de BUGET pe 2015: Ieșim din țintă sau cresc taxele. Deși mai este puțin până la finele anului, România nu are încă un buget pentru 2015, dar variantele care se întrevăd nu sunt îmbucurătoare. Guvernul are de rezolvat, pe de o parte, problema facilităților anunțate în ultimele săptămâni, în preajma alegerilor prezidențiale. Acestea constau în creșteri de salarii pentru bugetari, în creșteri de pensii și facilități fiscale, și presupun cheltuieli de peste 10 miliarde de lei. Totodată, guvernanții nu au lămurit cum vor calcula accizele la anul și dacă au sau nu în vedere introducerea de noi taxe sau majorarea celor existente, tocmai pentru a acoperi golul lăsat de facilitățile electorale. Ieri, premierul Victor Ponta a cerut în ședința de Guvern ca proiectul de buget să fie elaborat până la viitoarea vizită a delegației FMI și Comisiei Europene în România, care va avea loc în această lună. Nu există încă niciun detaliu legat de ce va include acest proiect.

Cursdeguvernare: Tabelul unui deceniu: Creșterea taxelor vs. rata de colectare. Povara pe cei care plătesc: Studiu de caz – TVA. Potrivit calculelor Consiliului Fiscal referitor la gradul de colectare al veniturilor la buget pe categorii de taxe și impozite, patru dintre principalele impozite (pe venit, pe profit, CAS și accizele) se situează undeva în jur de 80%, în timp ce la TVA performanța este în scădere și se duce spre 40%. Chiar și dacă ținem cont de partea ce nu are cum să fie taxată din motive structurale, colectarea TVA rămâne punctul nevralgic al încasărilor bugetare. Totodată, media statelor membre UE la acești indicatori financiari a fost de 45,7%, respectiv 40,5%. Prin urmare, există un decalaj de circa 13% față de media europeană, ceea ce înseamnă un deficit de încasări de 40% din cele actuale sau aproape o treime din ceea ce ne-ar plasa în zona uzanțelor europene.

Adevarul: Cum se va descurca premierul Ponta cu promisiunile electorale ale candidatului Ponta. În plină campanie electorală, premierul Victor Ponta a promis că Guvernul va lua o serie de măsuri de natură economico-socială, fie că el va fi sau nu ales preşedinte. Unele dintre ele sunt benefice pentru economie şi societate, altele au avut doar scopul de a atrage electorat. Acum, după ce alegerile au trecut, iar Klaus Iohannis a fost ales preşedinte al României, premierul Victor Ponta ar trebui să facă o analiză obiectivă a tuturor promisiunilor făcute în campania electorală şi să decidă, pe baza raportului cost-beneficiu, ce măsuri sunt necesare şi la care ar trebui să renunţe. Ponta a amânat elaborarea bugetului pentru 2015 pentru că, spunea el, nu este „fair” să dirijeze cheltuielile viitorului premier, luând în calcul alegerea sa în funcţia de şef al statului. Acum, că nu a câştigat alegerile, premierul trebuie să facă bugetul pentru anul viitor şi nu va fi o sarcină uşoară.

ZF: Adrian Vasilescu, BNR: Cum a dispărut recesiunea din calendarul anului 2014. Comunicatul INS din 14 noiembrie, privind estimările „semnal” pentru trimestrul III/2014, a trezit dezbateri aprinse. Mai mult, faptul că INS, în amintitul comunicat, venea cu o variantă nouă a PIB-ului pe trimestrul I/2014, schimbând registrul de la minus 0,2 la sută la plus 0,5 la sută, nu numai că a dat naştere la nesfârşite co­mentarii, dar a trezit şi suspiciuni cu privire la corectitudinea calculelor INS. Să recapitulăm. În mai 2014, în estimarea „semnal” pentru trimestrul I, este comunicat un PIB în creştere nesemnificativă: plus 0,1 la sută. Aceeaşi valoare apare şi în comunicatul „Date provizorii 1″. Pe 2 iulie, când a apărut comu­nicatul „Date provizorii 2″, valoarea a fost revizuită în sus: plus 0,2 la sută. Pe 14 august însă, a avut loc o revizuire în jos: minus 0,2 la sută.