5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în aceasta dimineaţă – 2.07.2013

ZF – Topul băncilor pe 2012: doar una din trei bănci a accelerat creditarea şi a câştigat cotă de piaţă. Clasamentul băncilor nu a înregistrat anul trecut mişcări suprinzătoare, cei mai mulţi jucători reuşind să-şi conserve cota pe o piaţă a creditului cuprinsă de letargie. Puţine bănci au reuşit să iasă din rând şi să vândă mai multe credite decât sumele rambursate de clienţi şi astfel să înregistreze creşteri vizibile ale cotei de piaţă şi să urce o poziţie sau două în top. Cele mai mari zece bănci locale cumulau la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut 78% din activele siste­mului bancar, în scădere cu două puncte procentuale faţă de 2011, în condiţiile în care numai patru jucători mari au reuşit să câştige cotă de piaţă. Valoarea cumulată a ac­ti­velor deţinute de băncile mari a crescut totuşi, în termeni nominali, cu echivalentul a nouă miliarde de lei şi a ajuns la 285 mld. lei (64,5 mld. euro), potrivit datelor BNR.

Adevărul – Isărescu: „România are nevoie de un nou acord cu FMI, pentru că se poate împrumuta mai ieftin“. „Eu recomand încheierea unui nou acord pentru că s-a dovedit a fi benefic, chiar dacă n-am tras niciun ban, pentru că ne putem împrumuta ceva mai ieftin de pe pieţe. Sursa principală de finanţare pe plan extern a deficitului bugetar rămân pieţele de capital“, a declarat luni Isărescu, într-un briefing de presă după şedinţa Consiliului de Administraţie a BNR pe probleme de politică monetară. El a afirmat că un acord cu FMI ar asigura României, totodată, o „ancoră“ şi credibilitate.

Gândul: Topul soţiilor de miniştri. Cum îşi câştigă banii Primele Doamne ale Guvernului.  Discrete, unele dintre ele cu apariţii publice extrem de rare, soţiile miniştrilor Guvernului Ponta II sunt, în marea lor majoritate, fie personaje-cheie în afaceri de familie, fie ocupante ale unor posturi în instituţii sau companii de stat, obţinute simultan cu ascensiunea guvernamentală a soţilor lor. Într-un top în care notorietatea publică ar fi invers proporţională cu succesul în afaceri, primele locuri le-ar ocupa, detaşat, Silvia Niţă, Elena Ramona Constantin, Laura Voinea sau Constanţa Nicolăescu, aflate la butoanele afacerilor de familie cât soţii, miniştrii Energiei, Agriculturii, Bugetului şi respectiv Sănătăţii, sunt prinşi cu guvernarea.

România liberă: 24 de milioane de euro, şpaga anuală primită de medici, numai de la bucureşteni. Suma, calculată pentru 2012, ar putea fi mai mare, pentru că unii pacienţi nu au recunoscut, în cadrul sondajului, că au plătit doctorii, arată un studiu al SNSPA. 24 de milioane de euro reprezintă valoarea şpăgilor pe care bucureştenii le-au plătit medicilor, numai anul trecut, pentru a fi mai bine trataţi în timpul intervenţiilor chirurgicale, arată o cercetare efectuată de sociologii din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Suma a fost acumulată deşi doar 6% dintre locuitorii Capitalei au fost supuşi unei operaţii în 2012.

Capital: Programul Prima Casă devine «veşnic». Pornit în urmă cu patru ani cu garanţia a statului, programul ipotecar Prima Casă a căpătat o asemenea popularitate încât autorităţile anunţă că îl vor sprijini atâta timp cât va avea cerere. Programul Prima Casă, care a debutat în iulie 2009, s-a dovedit rapid un succes, garanţiile epuizându-se destul de repede, graţie avansului minim de doar 5% şi costurilor plafonate la un nivel scăzut. Apoi, din 2010 încoace, cam de fiecare dată când se apropia sfârşitul de an, clienţii şi vânzătorii intrau în panică din cauză că se termină plafonul şi nu mai apucă să cumpere pe credit, respectiv să vândă. Nici anul 2013 nu a scăpat de teama epuizării garanţiilor, adică de spectrul închiderii programului.

ZF: Şomajul creşte încontinuu de la începutul anului. 720.000 de români nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă. „Se construiesc mall-uri în care se angajează oameni prost plătiţi”. „În realitate, numărul de şomeri este mult mai mare, mai ales după ce în perioada crizei s-au pierdut aproximativ un milion de locuri de muncă. Statistica foloseşte un sistem de calcul prin care se elimină multe persoane care ar fi putut intra în categoria şomerilor. Situaţia de pe piaţa muncii s-a degradat foarte tare, s-au trecut foarte multe persoane pe contracte de muncă pe perioadă determinată, iar unii angajaţii vin o zi da şi o zi nu la muncă, iar pentru «absenţele motivate» nu sunt plătiţi şi nu le sunt plătite nici contribuţiile sociale”, explică profesorul Vladimir Pasti, sociolog şi politolog specializat în studierea evoluţiilor politice şi sociale ale tranziţiei româneşti.