5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 20.03.2014

ZF: Depozitele bancare pe 1-2 ani aduc cele mai mari câştiguri. ancherii plătesc cele mai mari dobânzi pentru sumele plasate de clienţi în depozite cu scadenţa de minimum un an şi maximum doi ani, respectiv o medie de 4,36% pe an, potrivit datelor BNR. Nivelul este cu 1,5 puncte procentuale peste dobânda medie oferită în cazul sumelor depuse pe termen mai mare de doi ani, respectiv cu jumătate de punct peste bonificaţia medie la depozite mai scurte de un an. Analiştii spun că există încă o reticenţă a băncilor de a seta bonificaţiile la depozitele pe termen lung la un nivel prea ridicat şi chiar de a oferi astfel de produse de economisire clienţilor din cauza volatilităţii ratelor de dobândă pe piaţa monetară. „Există un număr destul de mic de bănci care oferă depozite cu maturităţi mai mari de doi ani. Ma­jo­ritatea preferă alte surse de finanţate pentru termenele mai lungi. Al doilea factor este lipsa de predictibilitate a pieţei”, comentează Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Ţiriac Bank.

Capital.ro: Cum se vor putea cheltui cele 8 mld. euro destinate agriculturii. 60.000 de euro pentru tineri. Prin noul program se doreste incurajarea tinerilor care vor sa dezvolte afaceri in zona rurala. Potrivit draftului publicat de minister, acestia pot primi o finantare de cel mult 60.000 de euro, iar sprijinul va fi acordat in doua transe. Prima parte, reprezentand 70% din fondurile nerambursabile, va fi incasata la primirea deciziei de finantare. Restul de 30% se va acorda in cei trei ani de la primirea deciziei de finantare. Primirea acestei parti din fonduri este conditionata de implementarea si indeplinirea planului de afaceri depus la solicitare. In cazul in care termenii acestui plan nu vor fi respectati, beneficiarul va fi obligat sa returneze prima transa, proportional cu obiectivele nerealizate.

Adevarul.ro: Statul român are sute de instituţii înglodate în datorii. Harta restanţelor. Mai mult de 650 de instituţii administrativ-teritoriale (primării comunale, orăşeneşti şi municipale, dar şi consilii judeţene) înregistrează întârzieri la plată de peste 90 de zile. Topul datornicilor – Între judeţele în care datoriile localităţilor sunt cele mai mari, Vâlcea este primul (cu aproape 76 de milioane de lei), urmat de Tulcea (50,2 milioane de lei) şi de Hunedoara (40,6 milioane de lei). De altfel, în aceste judeţe se regăsesc şi primele localităţi care au intrat în insolvenţă din cauza incapacităţii de a-şi plăti datoriile. La categoria Consilii Judeţene (CJ), topul datornicilor este dominat de CJ Satu Mare (10,4 milioane de lei), CJ Botoşani (8,5 milioane de lei), CJ Buzău (4,5 milioane de lei) şi CJ Ilfov (2,7 milioane de lei).

Bursa: În Parlament se duce un lobby puternic pentru legiferarea falimentului personal, după cum ne-a spus Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI). Domnia sa susţine că parlamentarii au ajuns la un consens pe această temă şi că discută în vederea identificării pârghiilor procedurale pentru introducerea acestei reglementări în Codul Insolvenţei, care, acum, se află în Comisia Juridică din Camera Deputaţilor. Simona Miloş ne-a precizat: „Este puţin cam târziu să se vină acum cu o astfel de propunere. Ar putea da naştere unui proces de neconstituţionalitate. De aceea, se încearcă identificarea unor diferite metode procedurale pentru includerea proiectului în Codul Insolvenţei, cum ar fi o legiferare de urgenţă a felimentului personal”.

EVZ: Povara miliardului de euro de la Oltchim. De la mulţimea de companii care se arătaseră interesate de combinatul de la Vâlcea, un singur investitor are capacitatea financiară pentru a îl prelua şi a îl pune pe roate.
Oltchim lucrează în prezent la 23 – 24% din capacitate. Intenţia Guvernului de a vinde combinatul în sistem integrat cu rafinăria Arpechim înseamnă că tranzacţia este destinată doar unui club select de companii, care au puterea de a investi anual sute de milioane de euro. „Pentru ca atât Oltchim, cât şi Arpechim, să funcţioneze la capacitate maximă, ar fi necesare investiţii de un miliard de euro, împărţite pe mai mulţi ani”, a spus pentru EVZ Corneliu Cernev, liderul sindicatului Victoria de la Oltchim. Ofertele pentru cumpărarea combinatului vor trebui depuse până vineri, 28 martie. Până acum, puţini investitori ar fi cumpărat caietul de sarcini: Ştefan Vuza, patronul Chimcomplex Borzeşti, care a participat şi la prima încercare de privatizare a combinatului, şi două firme din China care funcţionează în tranzacţie ca un consorţiu. Din cei doi investitori, firmele chineze se pare că au capacitatea investiţională necesară. În cursă intrase şi grupul ungar Mol, care doreşte însă numai Oltchim, fără rafinărie.