Romania libera: Fostul ministru al Mediului Rovana Plumb şi-a înmatriculat maşina în Bulgaria pentru a nu plăti taxa de poluare pe care chiar ea a impus-o. Deși actuala formă a taxei de poluare pentru autoturisme a fost introdusă în timpul mandatului său, nici măcar fostul ministru al Mediului Rovana Plumb nu a dorit să o plătească. Pentru a evita să achite timbrul de mediu, demnitara și-a înmatriculat mașina Audi Q7 în Bulgaria. Reporterii României libere au fotografiat autoturismul chiar în curtea casei Rovanei Plumb. Mai mult, șoferul familiei ne-a confirmat că vehicolul, care are în prezent numere de înmatriculare de Ruse, este utilizat de către fiul demnitarei, iar mai mulți martori ne-au povestit că același Audi Q7 mai este folosit și de soțul fostului ministru al Mediului. Cu toate acestea, Rovana Plumb a negat că ar deține autoturismul în cauză.
ZF – Interviu cu ministrul Transporturilor Ioan Rus: Ar fi elegant să fac 3 ore până la Cluj cu maşina. Sper să apuc vremurile acestea ca ministru al transporturilor. Ministrul transporturilor Ioan Rus (59 de ani), care se află la cârma infrastructurii de transport de aproape patru luni, nu mai dă niciun termen concret privind semnarea contractului de concesiune pentru autostrada Comarnic-Braşov şi se fereşte în general să vorbească despre data la care vor fi finalizate alte proiecte de infrastructură, deşi spune că îi place să privească doar în viitor şi nu la „greaua moştenire“ lăsată de predecesorii săi. În ultimii zece ani, miniştrii transporturilor au avut pe mână 25 de miliarde de euro, într-o ţară în care şi acum se circulă cu trenul cu 43 km/h, iar reţeaua de autostrăzi numără doar 644 km. Unde s-au dus banii, fără rezultate?
Adevărul: Industriaşii cer Guvernului să aplice imediat normele UE prin care se poate ieftini energia. România livrează la export curent electric mai ieftin decât pentru marii consumatori autohtoni, pentru că la extern nu se mai percep taxe de cogenerare. Comisia Europeană a aprobat şi pentru industria din România limitarea taxării, iar Guvernul a emis o Hotărâre în acest sens, dar normativul nu se aplică.
Hotnews – Harta intereselor politice in sanatate. O schimbare importanta s-a petrecut in ultimii ani in sanatatea romaneasca. Fondurile publice de asigurari de sanatate, administrate de persoane numite politic, au devenit o sursa pentru afacerile private din sistemul medical. Problema apare atunci cand politicieni care detin diferite demnitati sunt implicati in acelasi timp in afaceri medicale private, finantate din fondurile publice. Uneori in asta nu este nimic ilegal. Alteori este. Dar intotdeauna este dreptul cetateanului, al pacientului obisnuit, sa stie ca acel primar sau parlamentar pe care l-a votat este proprietarul unei clinici care castiga contracte in serie cu statul. Totul din banii lui, ai pacientului care plateste si asigurarea de stat si factura directa in clinica in care se trateaza.
ZF – Transelectrica analizează interconectarea cu Moldova. Legătura va deschide o nouă piaţă de export pentru producătorii români de energie. Transelectrica (simbol bursier TEL) va studia interconectarea sistemului energetic cu reţelele electrice din Republica Moldova şi Ucraina, un proiect care ar deschide noi pieţe de export pentru producătorii şi furnizorii de energie din România, iar pentru transportatorul naţional de energie cantitatea mai mare de curent care ar circula peste graniţă s-ar traduce în venituri suplimentare.
Capital – Finanțele au termen limită 20 octombrie să dea publicității cursul de schimb pentru accizele din 2015. Va respecta ministerul legea? Potrivit legislației în vigoare, Ministerul de Finanțe este obligat ca până luni, 20 octombrie, să publice pe site-ul propriu cursul de schimb la care se vor calcula accizele în 2015. Acesta este de 4,5018 lei/euro, mult mai mic decât cel folosit în 2014, de 4,7380 lei/euro. În ciuda prevederilor legale, oficialii nu au confirmat, până în prezent, că vor utiliza acest curs și au lăsat de înțeles că vor modifica, din nou, formula de calcul.
ZF – Cinci bănci deţin 70% din banii fondurilor de pensii private din sectorul bancar şi 8% din totalul resurselor lor. BRD-SocGen, BCR, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania şi Garanti au atras aproape 70% din banii plasaţi de fondurile de pensii private în depozite, acţiuni şi obligaţiuni bancare, respectiv 8% din toate plasamentele acestor fonduri.
ZF – În loc să plătească dobânzi clienţilor cu depozite în euro, anumite bănci au început să le ceară bani. Clienţii mari ai giganţilor bancari sunt puşi în situaţia de a căuta alternative pentru a-şi plasa banii după ce mai multe bănci cu operaţiuni la nivel global, precum Credit Suisse, Goldman Sachs sau Bank of New York Melon, au început să „taxeze“ depozitele în euro ale clienţilor mari, în urma deciziei Băncii Centrale Europene de a duce dobânzile în teritoriul negativ.