5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 21.03.2013
Capital: Ce noutăţi aduce Codul insolvenţei. România ar putea deveni prima ţară din UE care să adopte un cod al insolvenţei. Proiectul, la care lucrează 30 de specialişti în domeniul juridic, aduce numeroase modificări şi va avea un impact substanţial, în condiţiile în care declararea insolvenţei pentru a scăpa de datorii a devenit deja un fenomen naţional. „Codul insolvenţei va cuprinde tot ce înseamnă legislaţie în domeniu: preinsolvenţă, insolvenţă, dar şi Legea falimentului bancar şi Legea insolvenţei societăţilor de asigurare. Proiectul ar trebui să ajungă în toamnă în Parlament”, spune Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă. La proiectul finanţat de Banca Mondială lucrează un grup de 30 de avocaţi şi practicieni în insolvenţă, profesori universitari şi reprezantanţi ai Asociaţiei Române a Băncilor, ai ANAF, ai Ministerului Finanţelor şi din Ministerul Justiţiei. O formă provizorie a legii a fost deja redactată, însă, din motive care ţin de clauzele de confidenţialitate, conţinutul ei nu poate fi, deocamdată, dat publicităţii.
ZF: Parteneri ai Microsoft sunt suspectaţi că au dat mită pentru contracte de 104 mil. euro şi 57 mil. dolari cu Guvernul, semnate în anii 2008 şi 2009. Gabriel Sandu, fost ministru PDL: „Eu am refuzat să plătesc acea sumă de 26 de milioane de dolari şi de aici a pornit un scandal enorm cu Fujitsu şi cu Microsoft. (…) Nici nu stiu dacă am semnat eu contractul. Am simţit că frige tare şi am vrut să stau departe de el.” Departamentul pentru Justiţie şi Comisia pentru Valori Mobiliare (SEC) din SUA au demarat o investigaţie privind un posibil caz în care reprezentanţi ai companiei Microsoft şi parteneri ai producătorului de software ar fi oferit mită unor oficiali guvernamentali din China, România şi Italia în schimbul unor contracte pentru software, a scris marţi seară publicaţia americană Wall Street Journal, cel mai cunoscut ziar de business din lume, citând surse apropiate autorităţilor federale. În România şi Italia ancheta vizează conduita unor reselleri şi consultanţi ai Microsoft, a scris publicaţia.
EVZ: Deturnare de fonduri din banii plătiți de români pe factura la lumină. Lunar plătim pe factura la electricitate o taxă cu nume straniu: taxa de cogenerare. Acești bani, care ar trebui să facă din România o țară competitivă energetic,„răsplătesc” cu vârf și îndesat companii de stat din energie, ajutându-le să supraviețuiască. În contul acestei „taxe de cogenerare” abonații la rețeaua de electricitate plătesc, prin intermediul facturilor lunare, câțiva lei sau zeci de lei, în funcție de valoarea facturii. Nota de plată crește uneori și cu 5-10% din cauza acestei taxe, bani care se adaugă scumpirii energiei din ultimul timp. Per total, în 2012 am achitat cu toții nu mai puțin de un miliard de lei în contul cogenerării, altfel spus, fiecare român a contribuit cu circa 45 de lei.
Adevarul: Soarta Ciprului, în mâinile unei românce. Cine este Delia Velculescu, şeful misiunii FMI la Nicosia. Ciprul a devenit recent cel mai „fierbinte” punct al crizei economice prin care trece Europa. Refuzul parlamentarilor de la Nicosia de a accepta condiţiile impuse de FMI şi de UE în schimbul unui împrumut de 10 miliarde de euro, fără care statul nu poate evita colapsul, a continuat să afecteze pieţele financiare din întreaga lume, afectând şi cursul leului. Acum, toţi ochii sunt aţintiţi către Delia Velculescu, şeful misiunii FMI în Cipru. Velculescu este unul dintre cei mai vechi oameni din FMI, lucrează acolo de cel puţin 10 ani. Este foarte bine văzută din punct de vedere profesional şi a publicat numeroase analize şi studii.
Gandul: Unde se termină viaductul de la Suplacu de Barcău, care ar fi trebuit să fie vedeta construcţiilor din Europa. Viaductul construit de Bechtel, la Suplacul de Barcău, ar fi trebuit să fie vedeta Autostrăzii Transilvania. Din păcate, astăzi, de el a rămas doar nota de spectacol şi lipsa de utilitate – ca o simfonie frumoasă interpretată magistral într-o sală plină de surzi. Altfel, e singurul obiectiv de pe tronsonul 3C, Suplacu de Barcău – Borş, dus până la mal, la propriu şi la figurat. Viaductul traversează lacul de acumulare Suplacu, pe o distanţă de 1,8 km, sprijinit, tradiţional, pe piloţi din beton; 45 de deschideri a câte 40 de metri fiecare, 46 de rânduri a câte 4 piloţi – o pereche pe sens -, în total 184. Deasupra lor 360 de grinzi preturnate, tip U – premiera în domeniu, adusă de americani, după cum susţine constructorul – de 160 tone fiecare. S-au mai folosit 88.000 mc beton, 6,5 tone armatură, 1,3 tone cablu tensionat.