5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 22.05.2014

România liberă: Centrala Cernavodă își va da tot profitul ca să plătească taxa pe stâlp. Taxa de stâlp a ajuns să fie criticată nu numai de către mediul de afaceri sau de către opoziţie, ci şi de specialiştii Guvernului. Taxa, avertizează un consilier al premierului, riscă să creeze mari probleme centralei nucleare de la Cernavodă. Guvernul va aduce modificări impozitului pe construcţii speciale (aşa-zisa “taxă de stâlp”) după ce s-a văzut că există speţe pe care iniţiatorii nu ­le-au luat în calcul la momentul ­elaborării reglementărilor, a declarat ieri Dragoş Andrei, consilier de stat al premierului Victor Ponta. În opinia consilierului, măsura trebuia mai ­bine pregătită şi discutată cu mediul de afaceri.

ZF: Gigantul BlackRock şi-a dublat investiţiile pe bursa locală. Compania americană BlackRock, cel mai mare manager de bani din lume, cu active în gestiune de peste 3.000 de miliarde de euro, şi-a dublat investiţiile pe bursa de la Bucureşti în ultima lună, până la 11 milioane de euro. Creşterea investiţiilor are loc în contextul în care bursele arabe din Qatar şi Emiratele Arabe Unite au fost promovate în liga pieţelor emergente şi au rămas astfel mai mulţi bani pentru restul pieţelor de frontieră, aşa cum este bursa de la Bucureşti. Este un semnal bun pentru bursa locală, în condiţiile în care statul se pregăteşte să vândă pe bursă 51% din Electrica, companie de distribuţie a energiei electrice, pe care speră să atragă peste 390 mil.euro de la investitori.

Wall-street.ro – Electroputere Craiova va produce 36 de locomotive pe an impreuna cu Caterpillar. Grampet
 Group,
 cel
 mai
 mare
 holding
 feroviar
 privat
 din
 Europa
 Centrala
 si
 de
 Sud‐Est,
 si
 Caterpillar,
 cel
 mai
 mai
 mare
 producator
 de
 motoare
 din
 Statele
 Unite
 ale
 Americii,
 au pus
 bazele
 unui
 parteneriat
 strategic
 pentru
 constructia
 si
 dezvoltare
 de 
noi
 locomotive.

 Cele
 doua
 societati
 au
 colaborat
 in 
ultimul 
an 
pentru 
dezvoltarea
 unei 
noi 
Locomotive 
Diesel
 Hidraulice
 de
 1260
 Cai
 Putere,
 care
 a
 fost
 produsa
 la
 Electroputere
 VFU
 Craiova,
 urmand
 sa
 continue
 parteneriatul
 pentru
 dezvoltarea
 unei
 locomotive
 si 
mai
 puternice.


ZF: Băneasa şi AFI Cotroceni domină Bucureştiul. Proiectele lui Dascălu fac legea în provincie. Zece centre comerciale din Capitală şi din ţară au realizat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de circa 190 mil. euro, iar vânzările magazinelor pot fi estimate la 1,4 mld. euro. Băneasa Shopping City şi AFI Palace Cotroceni sunt mallurile din Bucureşti care au realizat şi anul trecut cele mai mari cifre de afaceri şi vânzări de pe piaţa locală, în timp ce proiectele Iulius Mall din Timişoara şi Cluj, deţinute de omul de afaceri Iulian Dascălu, au cel mai mare rulaj din afara Capitalei, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor comunicate de companii.

EVZ – Șeful CNADNR, despre cum se fac lucrările în Defileul Jiului: Atmosfera era de Adormirea Maicii Domnului pe șantier. Firma spaniolă Copisa, care a câştigat licitaţia de reabilitare a DN 66 pe tronsonul de pe Defileului Jiului, va fi penalizată pentru nerespectarea graficului de lucru. Anunțul a fost făcut de directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Narcis Neaga.

ZF – Cum arată economia judeţului Iaşi, capitala „bogată“ a celei mai sărace regiuni din ţară, unde antreprenorii îşi promovează singuri oraşul în faţa investitorilor străini.  Cu o populaţie stabilă de peste 770.000 de locuitori care îl plasează pe locul doi după municipiul Bucureşti în funcţie de numărul de locuitori, judeţul Iaşi a atras în ultimii ani investiţii în zona producţiei de componente auto şi în IT, regiunea Moldovei fiind cunoscută pentru forţa de muncă mai ieftină decât în restul ţării.

Agrointeligenta.ro – Afacere-bombă pe suprafețe mici: Cultura de sparanghel aduce profit tot mai mare pe o piață în care cererea se dublează de la an la an. Cultura de sparanghel sau o afacere cu sparanghel erau, până acum doi-trei ani, ceva la care nimeni din România nu se gândea: cererea era practic inexistentă, iar puținii pasionați de gastronomia care să includă această legumă găseau la hipermarket marfă de import, în special din Peru. Aceasta în timp ce fermierii din Spania, Italia, Franța, Marea Britanie, făceau profituri de milioane de euro din plantații de zeci și chiar sute de hectare.