ZF: Creşterea cursului leu/euro măreşte ratele la bancă şi „fură“ banii din consum. Românii sunt sufocaţi de creditele în euro, amână vacanţele în străinătate, taie din consum, iar companiile numără pierderile. Deprecierea leului cu 7,4% faţă de euro în acest an măreşte factura populaţiei şi companiilor cu credite în valută, amplifică presiunea pe bilanţurile băncilor, erodează profiturile companiilor de pe bursă care se finanţează în valută, scumpeşte importurile şi poate antrena scăderea consumului şi diminuarea încasărilor bugetare din TVA şi accize.
Adevărul: Marii industriaşi domină topul exporturilor. Companiile cu volume mari de producţie dispun de logistica necesară pentru a procesa materiile prime, astfel că trimit pe pieţele externe produse cu grad înalt de prelucrare. Cele mai recente statistici oficiale arată că produsele manufacturate reprezintă 34% din totalul exporturilor româneşti, la care se adaugă o pondere de peste 41% a maşinilor şi echipamentelor de transport. Asta înseamnă că principalii exportatori trebuie căutaţi în industrie, mai exact în industria prelucrătoare. Giganţii acestui sector, precum Alro Slatina sau ArcelorMittal, dau cea mai mare parte a produselor manufacturate, iar Dacia Piteşti este principalul furnizor de maşini şi echipamente pentru transport.
Capital: Seceta umflă preţul alimentelor şi dijmuieşte profitul agricultorilor. Scumpirea produselor agricole, ca urmare a secetei care a cuprins toată țara, coroborată cu deprecierea masivă a leului, va afecta serios buzunarele românilor. Deși se anunța a fi un an agricol bun (nu la fel de bun ca 2011, care a fost unul de excepție), anul 2012, marcat, iată, de o secetă prelungită, care a cuprins întreaga țară, ar putea fi unul dintre cei mai slabi ani pentru agricultura românească. Deja, seceta a dijmuit 20%-25% din producția de grâu, orz și orzoaică, iar la porumb și floarea-soarelui pierderile se anunță a fi și mai mari.
ZF: Un sfert dintre cei împrumutaţi sunt restanţieri. Câţi se vor adăuga ca urmare a deprecierii leului? Deprecierea cu 7% a leului faţă de euro de la începutul anului până în prezent poatemajora numărul de restanţieri cu 5-10%, ceea ce va provoca dificultăţi băncilor, în condiţiile în care numărul clienţilor persoane fizice care au întârzieri la plata ratelor mai mari de 30 de zile ajungea la finalul lunii mai la 210.000 de persoane. Practic, unu din patru români cu un credit de cel puţin 20.000 de lei (4.500 de euro) nu reuşeşte să-şi plătească la timp datoria către bancă.
România liberă: Directorii politici ai companiilor de stat pimesc răgaz. Guvernul nu a numit până acum nici o echipă privată de management la conducerea firmelor de stat. Primul pas făcut în mai, când a venit la putere, a fost rezilierea contractului cu consultantul angajat în acest scop. Directorii puşi politic la cârma câtorva zeci de companii mari de stat de către fiecare partid venit la guvernare vor mai avea un răgaz de cel puţin câteva luni până să fie înlocuiţi de managerii privaţi.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut Guvernului, în cadrul actualului acord stand-by, numirea unor echipe private de management la conducerea a 15 companii de stat.