ZF: Doar şapte antreprenori locali în topul celor mai mari companii din fiecare judeţ. Cele 42 de judeţe sunt dominate de multinaţionale. Excepţii în Bacău, Neamţ, Satu Mare, Giurgiu, Teleorman, Harghita şi Covasna. Un mediu antreprenorial puternic poate reprezenta una dintre soluţiile de stimulare a creşterii economice, după cum spun analiştii şi oamenii de afaceri, în condiţiile în care de patru ani economia românească stă pe marginea recesiunii, iar 100.000 de firme au intrat în incapacitate de plată.
Capital: Băncile vor plăti 100 milioane de euro ca să scape de 10.000 de angajați. Sistemul bancar românesc se va restructura în 2013 mai puternic decât a reușit să o facă în patru ani de criză financiară. Unitățile bancare și salariații sunt în fruntea listei reducerilor de cheltuieli. De la începutul crizei și până în prezent, sistemul bancar a disponibilizat, sub o formă sau alta, circa 7.620 de angajați, din care 4.000 au plecat din sistem numai anul trecut. În 2013, concedierile vor afecta circa 10.000 de salariați, mai mult decât în toţi cei patru ani de criză de până acum. Restructurarea este impusă de scăderea pieței bancare din ultimii ani.
Agrointel: Falsa problemă a vânzării terenurilor către străini. Nu există o bătălie pentru terenuri între români și străini, ci una între proprietarii mari și proprietarii mici. Din 2014, România trebuie să permită și persoanelor fizice străine să cumpere terenuri în România, fapt care reaprinde spaima că vor veni străinii să ne lase fără pământ. De fapt, spaima asta este fără obiect. Iată de ce: Oricare cetățean străin, din UE sau nu, poate cumpăra chiar și acum teren în România. Singura condiție este să o facă prin intermediul unei firme înmatriculate aici. Așa se face că străinii au cumpărat deja 700.000 de mii de hectare, adică peste o zecime din suprafața arabilă a țării. Presupusa interdicție nu i-a împiedicat pe un arab (Jihad El Khalil – 35.000 ha) sau pe un austriac (Andreas von Bardeau – 26.000 ha) să ajungă în top 5 latifundiari români.
IncomeMagazine: Businessuri care se hrănesc cu apă caldă. Apa geotermală, resursă naturală valorificată din plin de vecinii unguri, începe, uşor-uşor, să fie folosită şi în România în scopuri comerciale. Teoretic, România are cel de-al treilea potenţial geotermal din Europa, după Italia şi Grecia, de 1,6 miliarde de gigacalorii de energie termică pe an. Practic, la capitolul utilizării apei geotermale, stăm mai prost şi faţă de Ungaria, ţară cu resurse mai reduse. Mai exact, exploatăm 150 MW termici (MWt), adică 30% din capacitatea sondelor forate, în vreme ce ungurii utilizează 780 Mwt. Aceasta în pofida faptului că întrebuinţările căldurii geotermale sunt foarte variate.
Adevărul: Curtea de Conturi a găsit un dezastru la Compania de Autostrăzi. Un raport de audit al Curţii de Conturi arată cum a risipit miliarde de euro Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din banii încasaţi de la şoferi din tot felul de taxe. Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi (CNADNR) nu a reuşit să-şi atingă obiectivele reglementate, a acţionat neunitar şi necoordonat şi nu s-a implicat suficient pentru identificarea şi eliminarea riscurilor, vulnerabilităţilor sau risipei. Este concluzia unui raport de control al Curţii de Conturi, care, pentru prima dată, a realizat un audit al performanţei Companiei Naţionale de Drumuri.